Casa Carol si Michael Brukenthal

Situată pe strada Avram Iancu nr. 8, fosta reşedinţă a lui Carol şi Michael Brukenthal, a trecut, de-a lungul secolelor, ca majoritatea caselor de locuit din această zonă, prin diverse faze de construcţii şi uneori chiar prin transformări majore. Era normal să fie aşa intr-un perimetru în care terenul era limitat dar şi foarte scump. Aşa s-a întâmplat şi cu respectivul edificiu, pe al cărui amplasament s-a aflat iniţial, încă din secolul al XV-lea, o altă clădire, achizitionată de familia Brukenthal şi transformată potrivit gustului epocii şi posibilităţilor financiare de care dispuneau noii proprietari, într-o reşedinţă permanentă.
A rezultat o clădire de proporţii moderate, ce cu greu ar putea fi numită palat, dar care satisfăcea necesităţile unei familii nobiliare săseşti de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului următor. A fost preferat acelaşi plan închis, o curte interioară dreptunghiulară, frumos decorată cu o galerie deschisă sprijinită pe coloane cu capitel doric.
Accesul în curte se face dinspre stradă, printr-o trecere boltită semicilindric, iar din curte spre grădină prin două pasaje simetrice boltite în cruce. Încăperile de la parter au bolţi fie semicilindrice, fie cu penetraţii.

Remarcabile sunt atât bolţile casei scărilor cât şi tavanele mai multor încăperi de la etaj, mai cu seamă a sălii de recepţie, situată deasupra pasajelor spre grădină, toate ornate cu stucaturi având motive florale, geometrice sau antropomorfe.

De o deosebită calitate este feroneria balustradei galeriei dinspre curte şi cea de inspiraţie empire a balconului de pe faţada principală având monograma proprietarilor respectiv BB. Aceasta prezintă un parter apareiat cu brâie orizontale, la nivelul parterului, etajul sobru fiind compartimentat în şase axe prin ferestre simple dreptunghiulare. Portalul principal are în timpane un decor vegetal, iar în partea superioară o cornişă puternică ce susţine balconul. Toate detaliile trădează o interferenţă stilistică: alături de elemente baroc coexistă şi cele empire, iar motivele clasiciste devin chiar dominante în Sibiul începutului de secol al XIX-lea.