Comuna Gura Riului

Centru de comună, cu o populaţie de peste 3.600 de locuitori, Gura Râului reprezintă una dintre cele mai vechi şi mai pitoreşti aşezări din Mărginimea Sibiului.
Situată la poalele munţilor Cindrel, la o altitudine medie de peste 500 m, localitatea se află la numai 18 km distanţă de reşedinţa de judeţ, pe un drum modernizat, în apropierea lacului de acumulare de pe râul Cibin şi a Cheilor Cibinului.

Este una dintre puţinele zone care au păstrat intacte obiceiurile specifice satului românesc, în care tradiţionalismul se îmbină armonios cu modernismul. Practic, este aşezarea unde turiştii pot lua contact direct cu tradiţiile, portul popular, precum şi cu vechile meşteşuguri reprezentate prin instalaţiile hidraulice în stare de funcţionare: piua de postav şi presa de ulei (pentru obţinerea uleiului din seminţe de dovleac).
Din rândul obiceiurile păstrate aici cu sfinţenie se detaşează “Festivalul Bujorului”, organizat în fiecare an, la sfârşitul lunii iunie. Bujorul de munte, “protagonistul” manifestării în speţă reprezintă doar pretextul unei serbări câmpeneşti în cadrul căreia sunt prezentate produse gastronomice şi dansuri tradiţionale. Există însă şi multe alte datini, deosebit de interesante prin ineditul lor: butea sau ceata junilor, obicei legat de sărbătorile de iarnă; chematul fetelor la juni, obicei ce are loc imediat după instalarea primăverii astronomice; opaiţatul, care premerge lăsatului secului din postul mare. De asemenea Rusaliile şi Ispasul au, la Gura Râului, particularităţi specifice. Astfel, de Rusalii, naşii oferă finilor micuţi cupe emailate sau din ceramică, pline cu bomboane ori biscuiţi, pentru ca acestora să le meargă bine tot anul. De Ispas, bătrânii satului îşi confecţionează brâie din leuştean, cu care se încing pentru a fi feriţi de boli.

La Gura Râului există însă şi o serie de obiective turistice extrem de interesante. Este vorba, în primul rând, de lacurile glaciare “Iezeru Mic ” şi “Iezeru Mare”, precum şi de rezervaţia omonimă (declarată monument al naturii în anul 1961) care, prin suprafaţa totală de 450 ha, este cea mai mare din judeţ. De asemenea, lacul de acumulare din comună reprezintă un alt punct de un deosebit interes. Barajul, cu o înălţime de 72 m, construit în 1981, utilizat pentru alimentarea cu apă a municipiului Sibiu, are amplasată în aval o microhidrocentrală cu o putere instalată de 3,8 MW.
Muzeul sătesc, înfiinţat în 1969 şi reorganizat în 1973 într-un nou sediu, în urma celor peste 1.100 de obiecte primite ca donaţii, reuneşte piese de artă populară (textile, mobilier, pictură) amplasate într-un interior ţărănesc specific.

Localitatea reprezintă şi locul de obârşie al istoricului şi orientalistului Aurel Decei (1905-1976), autorul “Istoriei imperiului otoman”, care are amenajată aici o Casă Memorială. “Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial” , un obelisc realizat de Ilie Chidu şi dezvelit în 1923 în memoria eroilor căzuţi în prima conflagraţie mondială, are o înălţime de 3,35 m, pe frontispiciu fiind înscris numele a 107 persoane.

În Gura Râului există şi trei biserici, două ortodoxe şi o alta de rit greco-catolic datând din 2006 (Biserica Mică). Biserica ortodoxă “Cuvioasa Parascheva” reprezintă un monument istoric care datează de la începutul secolului al XIII-lea (1202). Este o biserică-sală cu turn decroşat în vest, navă dreptunghiulară şi un altar poligonal mai lat decât nava. Turnul şi altarul sunt considerate de provenienţă mai recentă, partea veche fiind constituită din navă, ca şi faţada de nord, unde au fost descoperite trei fresce. Biserica cu hramul “Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril”, chiar dacă de dată mai recentă (1847) reprezintă o construcţie monumentală, ctitorul acesteia fiind chiar mitropolitul Andrei Şaguna.