Comuna Rasinari

Comună suburbană a municipiului Sibiu, de care e legat, din anul 1947, printr-o linie de tramvai, Răşinari, situat la 13 km. sud-vest de reşedinţa de judeţ, este locul de naştere al poetului "pătimirii noastre", Octavian Goga.
Aşezare de munte, atestată documentar la 1204, iar ulterior menţionată în acte de danii ale domnitorilor Radu Negru şi Mircea cel Bătrân, Răşinari a reprezentat un veritabil "pământ al făgăduinţei"pentru comiţii Sibiului care au rupt mereu din moşia satului cu intenţia de a-l aservi. Începând cu secolul al XVIII-lea, generaţii diferite de localnici aveau să înscrie cele mai glorioase pagini de istorie, ducând o luptă aprigă cu autorităţile, ajunsă până la curtea de la Viena, pentru a obţine dreptul la autodeterminare. Pe care de altfel, aveau să îl obţină printr-un decret al împăratului Iosif al II-lea, în anul 1787.

Localitatea a cunoscut din acel moment, o dezvoltare accentuată, mai ales că a devenit şi sediul reînfiinţatei episcopii ortodoxe a Transilvaniei. Portul popular cu care se afişează răşinărenii, cu deosebire duminicile şi în zilele de sărbătoare i-au atras dintotdeauna, ca un magnet pe turişti, ale căror priviri sunt încântate, în plus, cu o serie de obiective interesante:muzeul etnografic, muzeul episcopiei, biserica ortodoxă "Cuvioasa Parascheva", mausoleul lui Andrei Şaguna, casa natală a poetului Octavian Goga, ruinele cetăţii medievale de pe dealul Cetăţuia, cimitirul cu biserica.

Răşinărenii au o mare tradiţie şi în ceea ce priveşte manifestările artistice, zilele fiilor satului fiind una de suflet, la care participă localnici răspândiţi pe întreg mapamondul. Cu atât mai mult cu cât din Răşinari au plecat o serie de personalităţi precum poetul Octavian Goga, filosoful Emil Cioran, preotul şi scriitorul Sava Popovici-Barcianu, medicul şi etnograful Ilarie Mitrea, inginerul Stan Vidrighin, primar al Timişoarei, ori generalul Ioan Ilcuş, ministru al Apărării în anii 1939-1940.

Înfiinţat în 1952, muzeul etnografic dispune de o colecţie numeroasă (peste 1500 de obiecte de etnografie şi artă populară) expusă în şapte săli şi care se referă la ocupaţii şi meşteşuguri tradiţionale locale. Soba cu cahle din Chirpăr datând din 1789 este unul dintre cele mai reprezentative exponate. Cetatea de pământ, ridicată în secolele XIII-XIV de populaţia românească din zonă, se înscrie în rândul cetăţilor din sud-estul Transilvaniei construite cu scopul de a da un plus de eficacitate sistemului defensiv natural constituit de Carpaţii Meridionali. Mausoleul lui Andrei Şaguna, cărturar şi mitropolit al Ardealului se află lângă biserica Sf. Treime. Pe locul actualei biserici ortodoxe "Cuvioasa Parascheva" se afla o biserică de lemn ctitorită de Vlaicu Vodă în 1383. Peste monumentul de lemn a fost construită între 1725-1758 noua biserică, edificiul vechi fiind demontat şi scos pe uşă. Valoarea actuală a construcţiei(o biserică sală cu altar poligonal şi turn în vest)rezidă din picturile murale interioare şi exterioare, purtând semnăturile lui Ioan Popa, Grigore Zugravu, Ioan Pop, Nistor Stan. Mai trebuie menţionat faptul că, şcoala în care a învăţat Octavian Goga-şi care astăzi îi poartă numele-este cel mai vechi edificiu din branşă conservat până în zilele noastre. Şcoala, care funcţiona încă de la 1700, a fost reconstruită din temelii în 1836, când au devenit elevi, printre alţii Emil Cioran şi Ilarie Mitrea.