Ceramica de breasla, habana si manufacturiera din Transilvania

Vineri, 11 iunie 2010, Casa Artelor, Piata Mica nr 21

Karla Roşca, Horst Klush, Ceramica de breaslă, habană şi manufacturieră din Transilvania, Editura Honterus, Sibiu, 2010, 328 p.

Volumul Ceramica de breaslă, habană şi manufacturieră din Transilvania, pregătit editorial şi tipărit la Tipografia Honterus, constituie rezultatul celei mai recente colaborări dintre cei doi autori, ambii buni cunoscători ai ceramicii din Transilvania. Cele 120 de pagini cât însumează partea ştiinţifică a lucrării au fost structurate în 18 capitole ce prezintă olăritul din Transilvania, meşteşug prin care pământul, apa şi focul prind viaţă în mâinile creatorilor.

Primul capitol este dedicat prezentării istoriei şi evoluţiei meşteşugului ceramic în Transilvania. Urmează ilustrarea caracteristicilor ceramicii nesmălţuite şi a celei smălţuite şi istoria habanilor, purtători ai unei tehnologii superioare de producere a ceramicii şi ai unei ornamentici caracteristice Europei centrale şi de vest, stabiliţi pe teritoriul Transilvaniei – în 5 subcapitole, ne sunt menţionate regulamentele olarilor habani, procedeele de obţinere a faianţei, formele şi trăsăturile stilistice caracteristice vaselor produse de habanii stabiliţi la Vinţu de Jos. Într-un capitol mai amplu ne este prezentată ceramica pictată cu cornul, specifică zonei Sibiu, produsă de-a lungul multor secole de olarii sibieni. Sunt consemnate regulamentele olarilor sibieni din diferite perioade istorice, listele cu cei peste 452 maeştrii, calfele şi ucenicii sibieni ce au practicat acest meşteşug în secolele 17-19.

Cele mai renumite centre ceramice din Transilvania sunt amintite separat, în capitole distincte, astfel: Drăguş – caracteristică ceramica pictată cu pensula, Chirpăr – ceramică cu „brâie” aplicate, Sachiz – ceramică în albastru de cobalt, Ţara Bârsei – ceramică pictată cu nuanţe de albastru pe angobă albă, Turda – ceramică cu decor policrom pe angobă albă, zona secuimii (Târgu Secuiesc, Odorheiu Secuiesc) – ceramică ornamentată cu verde, maro şi galben pe angobă albă, Ocna Sibiului – zonă în care s-a dezvoltat ceramica post-habană. Ultimul capitol este destinat prezentării ceramicii fine produsă în manufacturile de la Batiz, Cluj, Gurghiu, Sibiu şi Braşov.

Volumul se încheie cu lista localităţilor din Transilvania indicate în lucrare, în limbile română, germană şi maghiară, cu o bogată bibliografie de specialitate, cu lista muzeelor şi colecţiilor din care provin piesele ceramice prezentate de autori în catalog şi colaboratorii care au fotografiat piesele.
O menţiune specială trebuie făcută în ceea ce priveşte ilustraţia. Sunt reproduse 560 obiecte ceramice, fiecare având indicată categoria din care face parte, anul când a fost produsă (acolo unde se cunoaşte acest lucru), dimensiunea, colecţia din care aparţine, numărul de inventar sau alte date particulare de identificare.
Planşe color, de o calitate grafică excepţională, completează şi aduc argumente concrete pentru întreg repertoriul tipologic, morfologic şi stilistic specific fiecărui centru de olărit din Transilvania, prezentat în paginile catalogului.

Delia Voina, muzeograf

KARLA ROŞCA a urmat între 1996-2000 cursurile Universităţii „Lucian Blaga”, Facultatea de Litere, Istorie şi Jurnalistică, specialitatea antropologie, iar între 2000-2001 a absolvit programul de Studii aprofundate, specializarea „Istoria vieţii private” la Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, Facultatea de Istorie şi Filologie. Din anul 2000 este muzeograf la Complexul Naţional Muzeal ASTRA, Muzeul de Etnografie şi Artă Populară „Emil Sigerus” unde are în responsabilitate colecţia de ceramică transilvăneană. A realizat numeroase expoziţii dintre care amintim doar: Ceramică şi broderie. Elemente de ornamentică transilvăneană (2008), Meşteşugari habani în Transilvania. Influenţele artei habane în arta populară săsească (2005). Acestora li se alătură numeroasele simpozioane naţionale şi internaţionale organizate având o tematică extrem de variată: Simpozionul Naţional Interdisciplinar Mărturii ale civilizaţiei transilvane, finanţat de Departamentul pentru Relaţii Interetnice, mai 2006, Simpozionul Internaţional de Ceramică Suprafeţe ceramice şi design, ediţia a 39-a, desfăşurat la Sibiu, în septembrie 2006, Simpozionul Internaţional Rromii – între romantizare şi stigmatizare. Perspective din Germania şi România, în colaborare cu Universitatea din Trier, iunie 2007. Din anul 2007 este expert în clasarea patrimoniului naţional domeniul Bunuri cu semnificaţie etnografică, Specializarea: Ceramică transilvăneană şi habană. În domeniul editorial este coautor al volumelor Mărturii ale civilizaţiei transilvane. Colecţia de cahle a Muzeului ASTRA, Editura „Astra Museum”, Sibiu, 2006, împreună cu Szocs Fulop Karoly şi Repere cultural-istorice ale civilizaţiei multiculturale transilvane. Valea Hârtibaciului, împreună cu Camelia Ştefan. A redactat numeroase articole şi studii de specialitate în reviste precum Transilvania, Revista Muzeelor, Cibinium etc.

HORST KLUSH s-a născut la 12 mai 1927 la Sibiu. Este absolvent al Facultăţii de Fizică şi Chimie din Bucureşti (1963-1967). În perioada 1948-1950 este învăţător la clasele I-IV de limba germană în localitatea Reciu, judeţul Alba, iar între 1951-1958 inspector şcolar la Sebeş – Alba. Devine director la Şcoala generală nr. 3 din Sibiu, 1958-1971, iar între anii 1971-1987, inspector cu probleme de muzee la Comitetul de Cultură din Judeţul Sibiu. În 1967 a înfiinţat împreună cu Herbert Hoffmann şi Cornel Irimie, Asociaţia colecţionarilor de ceramică prin care a iniţiat şi prima ediţie a Târgului Olarilor din Sibiu (1968). A conceput şi a organizat Muzeul Sătesc din Cisnădioara (1971) şi Muzeul de Istoria Ţesutului din Cisnădie (1973). A fost ales în consiliul de conducere al Asociaţiei Folcloriştilor din judeţul Sibiu, redactor-şef adjunct al anuarului Studii şi Comunicări de Etnologie, membru al Cercului de Cercetare a Ceramicii din Europa, membru în Asociaţia Ştiinţifică a Etnologilor din România, membru al Fundaţiei Brukenthal şi expert al Ministerului Culturii şi Cultelor, din anul 2004, în probleme de etnografie săsească. Dintre cărţile de autor şi coautor publicate de-a lungul vremii amintim doar Portul popular din judeţul Sibiu (ediţie bilingvă) -1980, Arta aurarilor din Transilvania (1988), Farmecul cahlelor din Transilvania 1999, Despre colonizarea saşilor transilvăneni (2009), volume care surprind întregul domeniu al preocupărilor lui Horst Klusch. A semnat peste 130 de articole despre etnografie, istorie şi artă populară săsească.






Organizator: CNM Astra