Dragobetele-Sărbătoarea Dragostei în traditia satului românesc

In ziua de - 24 februarie sarbatorim Dragobetele – Sărbătoarea Dragostei în tradiția satului românesc.

De Dragobete, în 24 februarie, tinerii îndragostiţi sunt invitaţi sa-şi exprime sentimentele de dragoste în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului. Intrarea cuplurilor este gratuita (liceeni si studenti) cu o singura condiţie: aceştia sa-şi declare dragostea, reciproc. Cele mai frumoase declaraţii de dragoste vor fi rasplatite prin plimbari cu trasura.

În calendarul popular românesc apare ca şi sărbătoare a iubirii, similară sărbătorii de împrumut, Sfântul Valentin, Dragobetele. Pe vremuri, 24 februarie însemna pentru omul arhaic începutul primăverii, ziua când natura se trezeşte, ursul iese din bârlog şi păsările îşi caută cuiburi. Oamenii, în special tinerii trebuiau să participe şi ei la bucuria naturii, sărbătorind astfel, Dragobetele (Ziua Îndrăgostiţilor, Cap de primăvară, Logodnicul Păsărilor).

Divinitate mitologică similară lui Eros, zeul iubirii în mitologia greacă sau lui Cupidon, zeul iubirii în mitologia romană, Dragobete este considerat a fi fiul Dochiei. Acesta reprezintă, în opoziţie cu baba Dochia, principiul pozitiv, fiind purtătorul dragostei şi al bunei dispoziţii. Preluat de la vechii daci, unde Dragobetele era un peţitor şi un naş al animalelor, românii au transformat Dragobetele în protectorul iubirii.


De Dragobete, fetele şi băieţii se întâlnesc pentru ca iubirea lor să ţină tot anul, precum a păsărilor ce se "logodesc" în acesta zi. Tot în această zi se fac legăminte de prietenie. Obiceiul cere ca tinerii să schimbe vorbe de dragoste pentru a le merge bine şi a fi iubiţi tot anul. Dacă timpul este favorabil, fetele şi băieţii se adună în cete şi merg în pădure pentru a culege ghiocei, viorele şi tămâioare. Florile sunt folosite pentru farmece şi descântece în timpul anului sau sunt făcute buchete şi date pe apă Tradiţia spune că împreunarea florilor surori, vitregite de natură să nu se întâlnească niciodată, echivala cu o faptă bună. La prânz, fetele încep să coboare spre sat în fugă, aceasta goană fiind numită "zburătorit". Fiecare băiat urmăreşte fata care îi place. Dacă flăcăul este iute de picior şi fetei îi place respectivul urmăritor, atunci are loc o sărutare în văzul tuturor. Sărutul reprezintă logodna ludică a celor doi, cel puţin pentru un an de zile. De multe ori astfel de logodne veneau înaintea logodnelor adevărate.



Comunitatea este foarte interesată de ce se întâmplă în această zi, deoarece astfel puteau afla la ce nunţi vor merge toamna. După-amiaza are loc petrecerea, unde toata lumea, fie că are pereche, sau nu, dansează, cântă şi se simte bine, întrucât se spune că tinerii care nu au petrecut de Dragobete sau cei care n-au văzut măcar o persoana de sex opus nu-şi vor mai găsi pereche tot restul anului. Femeile obişnuiesc să atingă un bărbat din alt sat, ca să fie drăgăstoase tot anul. Din zăpada netopită până la Dragobete (se spunea că e "născută din surâsul zânelor"), fetele şi nevestele îşi fac rezerve de apă cu care se spală în anumite zile ale anului, pentru păstrarea frumuseţii. "Dragobetele sărută fetele!" – se mai aude parcă şi acum, ca un ecou , îndemnul la dragoste, prin satele noastre româneşti… (Daniela Muntean)


Cadouri de Dragobete şi de Marţişor la Galeria Anotimpurilor

”Galeria anotimpurilor”, situata la parterul ”Casei Artelor”, langa librarie, îsi asteapta vizitatorii cu o tematica noua, specifica primaverii. Jucarii ecologice: fluierici de ceramica, cosulete de papura si panusi de porumb, papusule-perechi, inimioare din flori de panus, piese de ceramica (obiecte decorative, miniaturi), animalute din papura, litere sculptate în os si lemn, cosuri de flori, palariute populare în miniatura (comanacul din zona Sibiului, palaria de barbat din Bistrita) martisoare din ceramica, margele (din cele folosite pentru confectionarea zgardanelor de port din Bistrita si Maramures), lemn, os, textile, papura.




Marţişorul- simbolicul calendar alb-roş care împleteşte zilele anului- este reprezentat sub diferite forme tradiţionale: nelipsitul hornar sau trifoi cu patru foi, aducatoare de noroc şi sanatate celor ce le poarta, dar şi sub forma altor simboluri ale primaverii, precum: ghiocei sculptaţi în lemn, coşuleţe împletite din fibre vegetale, pline cu flori multicolore sau alte obiecte tradiţionale sau de inspiraţie tradiţionala (miniaturi de tot felul, papuşi din lana îmbracate în port popular) avand firul bicolor ataşat, care pot constitui oricand un Marţişor pentru cei dragi. 
Oferta Galeriilor de Arta Populara este, ca de fiecare data, generoasa, obiectele expuse spre vanzare reconstituind cu fidelitate ambianţa lumii tradiţionale, întotdeauna strans legata de ritmurile naturii. 









Organizator: Complexul National Muzeal Astra