Expoziţiile Groapa de gunoi a lui Ion Dumitriu si Steampunk Autochrome a lui Nicu Ilfoveanu cu locul de desfasurare: Galeriile de Arta Contemporana, Str. Tribunei 6, ora de incepere: 10:00
Vernisaj: 5 martie, orele 13.30, la Galeria de Artă Contemporană a
Muzeului Naţional Brukenthal. Expoziţiile vor fi deschise până în data de 22 martie.
La vernisaj vor fi prezenţi Nicu Ilfoveanu şi Matei Câlţia.
Cine eram noi înainte de ’89? pare a fi întrebarea pe care ţi-o trezesc fotografiile lui Ion Dumitriu. Privindu-le, nu ştii dacă ţi se spune ceva, dacă ţi se reaminteşte ceva sau dacă ai nimerit fără să vrei peste câteva notiţe intime ale cuiva. Surprinzător acest cineva pare asemănător cu tine, pare a fi trecut prin aceleaşi locuri, pare a fi înregistrat aceleaşi stări. Pentru că, în fotografiile expuse, Ion Dumitriu este mai mult decât prezent – este mai mult decât pictorul suprafeţelor bine conturate, al compoziţiilor concentrate, este mai mult decât artistul cunoscut şi despre care s-a scris prin cărţi. În „Groapa de gunoi”, ca şi în „Parcul copilului” Ion Dumitriu este celălalt, interlocutorul.
„Groapa de gunoi şi parcul copilului sunt două povestiri în imagini pe care fiecare le va citi dintr-o perspectivă proprie. Totuşi am tinut să adăugăm încă câteva « citiri » pe cât de diverse, de complementare pe atât interesante. Am vrut prin aceasta să lărgim perspectiva pe care aceste imagini o deschid in fiecare dintre noi.” (Matei Câlţia // frag. text din cartea „Groapa de gunoi”).
Steampunk autochrome este aparent o etapa – acum declarata încheiata. Mai degrabă este un stil - stilul fotografiilor color ale lui Nicu Ilfoveanu. Un stil definit de criticul de arta Stefan Tiron, o alăturare de procedee tehnice, experienţe personale si obiecte găsite. Este faptul in sine al fotografierii combinat cu amintirea procesului developării, cu rama de cutie metalica, cu lumina si punctul de culoare.
Orice peisaj e dezolant, orice ruina este un timp, totul pare a se lega de felul in care artistul percepe si comunica tensiunea dintre obiect si subiect, dintre ceea ce se afla in fata obiectului si ceea ce rezulta in urma declansarii. Câteodată îndreaptă cu mana punctul de fuga si isi asuma procedeul fara a-si însuşi subiectul. Lipsite de prezenta umana, fotografiile sale color sunt totuşi pline de structuri, de urme ale trecerii. Simţi continuitatea unui ceva pe care nu poti pune mana, dar care umple imaginea din faţa ochilor; controversa unui conflict ce pare a se fi întâmplat şi totuşi parcă neîntâmplat încă.
Organizator:
Muzeul Naţional Brukenthal
Februarie 2012
