ovisopa's Profile
ovisopa's Website
Azi e ultima zi in care mai puteti cumpara ceva de la targul creatorilor populari, eu am plecat acum sa vad ce gasesc interesant
Locatia: Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului
Data: 11.08.2006 - 13.08.2006
În urmă cu 23 de ani Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale „ASTRA” a iniţiat o amplă manifestare de cultură populară şi civilizaţie românească care îşi propunea, şi a reuşit să realizeze, un dialog veridic între tradiţie şi creaţia populară contemporană: Târgul Creatorilor Populari din România. Chiar dacă, atunci, în anii `80, asocierea unei activităţi comerciale unui demers cultural părea un fapt cel puţin îndrăzneţ, longevitatea manifestării a dovedit că un târg al meşteşugarilor este o reţetă de succes, preluată ulterior de marea majoritate a muzeelor etnografice (cu expunere în aer liber sau pavilionare) din România.
În lumea satului românesc târgul de ţară, bâlciul, iarmarocul reprezintă elementul definitoriu al coeziunii comunităţilor rurale: la târg se vând şi se cumpără, se realizează schimburi de produse şi bunuri de orice natură şi în primul rând se intâlnesc oameni, se creează legături. Este locul în care localnici sau venetici, producători, cumpărători sau simpli „gură-cască” intră în contact, socializează. Târgul este adevăratul receptacol al problemelor şi nevoilor satului, este locul în care şi bogatul şi săracul târguiesc deopotrivă, pe măsura pungii, fireşte, este liantul desăvârşit. În vâltoarea târgului este loc pentru tot şi pentru toţi.
Ideea realizării unui târg al meşterilor populari a pornit tocmai de la aceste considerente. Pe întreg cuprinsul ţării trăiesc şi lucrează nenumăraţi creatori care, din generaţie în generaţie, duc mai departe ceea ce defineşte înşăşi esenţa românităţii: tradiţia multiseculară a satului. Era fără doar şi poate în menirea unui muzeu cu profil etnografic să devină liantul economic şi cultural al acestor oameni minunaţi, să îi sprijine şi să îi călăuzească, să îi scoată la lumină, să îi promoveze prin intermediul celor mai respectate foruri culturale. Era important ca citadinul tumultuos al modernităţii să se întrepătrundă, măcar pentru câteva zile, cu lumea satului, cu originile, cu tradiţia, pentru a se reîncărca de substanţă şi de sens.
Târgul Creatorilor Populari din România reuneşte peste 250 de meşteri populari reprezentând majoritatea zonelor etnografice ale ţării care conturează imaginea întregii tipologi a meşteşugurilor tradiţionale: ţesut, brodat, olărit, încondeiat ouă, sculptură în lemn şi os, pictură de icoane, cojocărit, confecţionat măşti, podoabe, păpuşi, instrumente muzicale şi pălării, împletituri de fibre vegetale etc. Atmosfera specifică târgului şi bâlciului tradiţional este completată de spectacole de marionete şi nelipsitele standuri de turtă dulce –„puiul târgului” de odinioară– care pe lângă demonstraţile practice ale meşterilor şi veritabile spectacole de virtuozitate muzicală ad-hoc ale participanţilor, fac deliciul publicului vizitator. Beneficiind de un cadru mirific, la care îşi dau concursul deopotrivă exponatele muzeului în aer liber şi natura, pitorescul costumelor populare şi varietatea şi calitatea produselor, târgul a devenit un punct de atracţie pentru publicul sibian şi turiştii români şi străini. Un alt secret al reţetei de succes îl reprezintă selecţia riguroasă a calităţii meşterilor invitaţi şi a produselor acestora, urmărindu-se respectarea tradiţiei, revitalizarea şi revigorarea meşteşugurilor înlăturarea non-valorii şi a kitsch-ului, punerea în circuit a adevăratelor valori ale artei populare şi implicit perpetuarea patrimoniului tradiţional românesc, marcă a propriei identităţi etno-culturale.
Lăsând la o parte conceptele moderne, târgul din muzeul ASTRA respectă întru totul tradiţia, o promovează prin tot ce are ea mai viu şi mai preţios, mai autentic. Debutul celei de-a XXIII-a ediţii a târgului va fi marcat, tradiţional şi simbolic, printr-un serviciu religios oficiat de un sobor de preoţi la biserica din Bezded, judeţul Sălaj.
În anul premergător Capitalei Culturale Europene, această ediţie a târgului a pregătit numai valori autentice, deosebite, atent selecţionate de-a lungul anilor, însă nu am neglijat nici elementul de noutate. O iconăriţă de excepţie, Corina Petculescu din Bucureşti, ne demonstrează că valorile satului de odinioară sunt deprinse cu egală măiestrie şi de orăşeni. Pe lângă talentul artistic deosebit în pictarea icoanelor pe sticlă Corina Petculescu îşi produce singura glaja (foaia de sticlă confecţionată manufacturier) pe care odinioară o utilizau marii iconari ţărani, lucru aproape în totalitate uitat în prezent. Cu iz de veche ocupaţie urbană, pe care o practica chiar regina Maria, a sosit de la Feldioara, Braşov, d-na Roman Violeta Karmen ale cărei dantele file (aşa numitele frivolite-uri din perioada antebelică) de minuţiozitatea unui filigran le puteţi găsi de asemenea în târg.
Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate de la Ciocăneşti promovează şi premiază anual cele mai bune îcondeietoare de ouă din întreaga ţară. Muzeul „ASTRA”, care şi la ediţia din acest an a avut un reprezentant în juriu şi care chiar a produs un film despre acest eveniment şi despre arta „scrierii” ouălor, a adus la târg trei mari încondeietoare: Torac Elena, Niga Niculina şi Juravle Doina. Celelalte surprize vă invităm să le descoperiţi singuri, vizitând târgul din Dumbrava Sibiului de vineri, 11 august, până luni, 14 august, între orele 10 şi 19:30.
Doamna Maria Brândan, inimoasa conservatoare şi restauratoare a muzeului landlerilor din Orlat şi inţiatoarea şi conducătoarea şcolii de pictură pe sticlă din aceiaşi localitate, ne oferă în acest an o altă surpriză: un atelier-şcoală de mobilier pictat specific landlerilor, care a primit, onorific, de numirea Iulius Bieltz, după renumitul etnograf şi colecţionar, fiu al satului.
La plecare să nu uitaţi turta dulce pe care în acest an ne-o aduc de pe meleaguri harghitene dl Raduly Janos, sau din Argeş dl. Onu Avram, căci altminteri se cheamă că nu aţi târguit de fel.
Această ediţie a Târgului Creatorilor Populari va fi completată, sâmbătă, 12 august, începând cu orele 1000, în modul cel mai fericit de o sărbătoare muzeografică: vernisarea a trei noi monumente transferate şi reconstruite în muzeul în aer liber în cursul acestui an (Gospodăria – atelier pentru ilustrarea prelucrării cânepii din Lisa, jud. Braşov, Troiţa de fântână şi de pomenire din Buneşti, judeţul Vâlcea şi Troiţa de piatra cu chilie din Răşinari, jud Sibiu) şi sfinţirea picturii interioare a Bisericii din lemn din Dretea, judeţul Cluj, această “Capelă Sixtină ” a bisericilor ţărăneşti din România. Aceste evenimente se vor bucura de participarea înalţilor prelaţi ÎPS Laurenţiu Streza, ÎPS Bartolomeu Anania, ÎPS Teofan, care, alături preoţii parohi ai satelor de origine a monumentelor, vor oficia slujbele religioase de sfinţire, după credinţa şi obiceiul străvechi româneşti.
Vă aşteptăm!
Mirela Lebu
Şef secţie
Sursa: http://www.muzeulsatului.ro
