Orasul Avrig

Situat la poalele Munţilor Făgăraş, la 26 km. est de Sibiu, oraşul Avrig, reprezintă un important centru economic şi turistic, fiind localitatea în care s-a născut şi a murit cărturarul Gheorghe Lazăr, fondatorul învăţământului în limba română din România.

Atestat documentar la 1346, Avrigul, cu o populaţie de peste 14.000 de locuitori, se remarcă în primul rând prin aşezarea sa geografică, constituind locul de pornire în excursii spre Munţii Făgăraş. Din acest motiv, în zonă s-a dezvoltat turismul, fiind construite o serie de cabane (Poiana Neamţului, Bărcaciu, Ghiocelul, Fântâniţa Haiducului) ce permit accesul spre lacul omonim ori spre vârful Negoiu. Fabrica de sticlă, uzina constructoare de maşini de la Mârşa ori ferma de porci fac ca aşezarea să fie reprezentativă şi din punct de vedere economic.
Părţile Avrigului, ca şi întreaga Vale a Oltului au fost locuite din cele mai vechi timpuri. Vechiul sat românesc Avrig făcea parte din Terra Blachorum (Ţara Făgăraşului) amintit în documentele medievale din secolul al XIII-lea când şi aici s-au stabilit coloniştii germani. Până la actuala denumire care i-a fost atribuită în 1733, Avrigul s-a mai numit Affrica (1346) , Ebreg (1413) , Frech, Frick, Freck. După colonizare, localitatea a fost inclusă în scaunul Sibiului, pentru ca din secolul al XVIII-lea să facă parte din domeniile lui Samuel Brukenthal, ajuns guvernator al Transilvaniei. Avrigenii au participat la răscoala lui Horia, Cloşca şi Crişan precum şi la revoluţia de la1848, luptând în legiunea lui Ioan Brote.
Pe lângă Gheorghe Lazăr, un alt avrigean, Vasile Stoica a avut contribuţii notabile la organizarea corpurilor de voluntari ardeleni care au luptat în primul război mondial în armata română. Avrigul a devenit oraş la 25 aprilie 1989. O serie de obiective de interes istoric şi cultural fac ca Avrigul să fie nelipsit din itinerariile turiştilor. Unul dintre acestea îl reprezintă biserica ortodoxă cu hramul “Duminica Floriilor”. A fost construită la mijlocul secolului al XVIII-lea ca biserică-sală cu altar poligonal şi cu un turn în vest, iar în cimitirul ei se găseşte mormântul lui Gheorghe Lazăr. Bustul aceluiaşi cărturar, executat în 1936 de Corneliu Medrea se află amplasat în centrul oraşului, în apropierea casei sale memoriale, reorganizată în 1979 şi care prezintă aspecte din viaţa şi activitatea marelui cărturar.

Biserica evanghelică construită în a doua jumătate a secolului al XIII-lea, a fost, iniţial o biserică în stil romanic din care, în urma fortificării de la începutul secolului al XVI-lea s-a mai păstrat partea vestică cu turnul, nava şi corul. Din punct de vedere artistic cel mai valoros este portalul de vest cu ambrazura decorată cu sculptură. Palatul baroc (devenit sanatoriu de boli profesionale) a fost proiectat pentru generalul Bucow, în jurul anului 1763, dar ulterior a ajuns în posesia baronului Brukenthal. Impresionantă este şi grădina organizată pe terase, singura grădină a unui palat baroc din ţara noastră păstrată aproape integral, care împreună cu palatul formează un complex baroc de excepţie.

De menţionat că, din 1971 la Avrig functionează şi un muzeu în care sunt expuse piese etnografice şi de artă populară din respectiva zonă.