Orasul Cisnadie

Cel mai important dintre cele nouă centre urbane ale judeţului, oraşul Cisnădie este situat la 10 km. distanţă de Sibiu, în sudul reşedinţei, la poalele dealului Măgura. Menţionată documentar pentru prima oară în anul 1204, sub numele de Heltau, aşezarea a reprezentat, în regimul trecut, un important centru al industriei textile, covoarele de lână confecţionate aici ducând faima nu doar a oraşului, sau a judeţului ci chiar a ţării, în cele mai îndepărtate colţuri de pe mapamond. 
Tot la Cisnădie a luat fiinţă, în 1888 prima şcoală textilă din România, iar cu câteva secole mai înainte, în 1425, a fost construit primul turn cu ceas din Transilvania. Cadrul natural propice a favorizat locuirea zonei din timpuri străvechi, pe vatra aşezării fiind descoperite urme ale civilizaţiei dacice şi romane, respectiv monede greceşti din epoca bronzului.

În 1241, localitatea a fost pustiită de tătari iar în 1493 devastată de turci, pentru ca în 1660 epidemia de ciumă să decimeze o bună parte din populaţie. După toate aceste invazii au avut loc mari lucrări de fortificaţie şi de construire a celor trei incinte prevăzute cu drumuri de strajă şi turnuri de apărare. Multă vreme locuitorii Cisnădiei au concurat cu succes Sibiul, devenind cunoscuţi în Transilvania prin atelierele de fabricat seceri şi coase, precum şi prin breslele postăvarilor ce prelucrau lâna furnizată de oierii din Mărginimea Sibiului. Tocmai pe acest considerent, regele Vladislav al II-lea le-a şi acordat cisnădienilor dreptul ca începând cu 1494, să organizeze târg anual, iar saşilor şi românilor de aici să pască oile în munţii ce le aparţineau.

Cetatea sătească şi biserica evanghelică din Cisnădie cu hramul Sf. Walpurga au fost ridicate la începutul secolului al XIII-lea, biserica fiind amintită în anul 1369, drept o bazilică romanică având trei nave. Prin numeroasele transformări a pierdut aspectul romanic, numai baza rămânând nemodificată. Transformarea acesteia în stil gotic a avut loc în urma atacului turcesc din 1493, când biserica a fost fortificată. Aici s-a păstrat până în anul 1915 renumitul tezaur de la Cisnădie, care apoi a fost trimis spre păstrare la Muzeul Brukenthal. 
În jurul bisericii au mai fost construite trei centuri de ziduri care aveau coridoare de apărare, turnuri şi bastioane, precum şi şanţuri ce puteau fi umplute cu apă , şanţuri care azi sunt astupate. În 1591 Turnul-Clopotniţă înalt de 59 de metri a fost modificat, actuala formă primind-o în 1751. În vârf a avut un glob aurit. Fiind incendiat în repetate rânduri din cauza trăznetelor, în 1795 s-a instalat primul paratrăznet din Transilvania, confecţionat din cupru, după metoda magistratului Raimarus din Hamburg. O parte din turnuri s-au păstrat până astăzi:”Turnul Paznicului”, ”Turnul Primăriei”, Turnul Slăninei”, ”Turnul Faurului de Seceri”, ”Turnul Şcolii” şi un altul situat în grădina parohială.

Un alt obiectiv turistic din Cisnădie îl reprezintă Expoziţia Muzeală “Istoricul Industriei Textile”, ce ilustrează bogata traditie în branşă a localităţii. Sunt expuse piese legate de istoria ţesutului, meşteşug practicat de cisnădieni încă din secolul al XV-lea (darac, selfactor, război de ţesut, urzitor), precum şi alte documente ori cărţi vechi extrem de valoroase. De asemenea, în satul aparţinător, pe Valea Argintului se găseşte un monument al naturii cu valoare geologică, este vorba de calcarele cretacice de la Cisnădioara.