Orasul Copsa Mica

Situat la confluenta râurilor Târnava Mare si Visa, într-un culoar depresionar, înconjurat fiind de dealuri, orasul Copsa Mica se afla la 43 de km. distanta de resedinta de judet, în partea sa de nord vest. Unul dintre cele mai mici orase ca întindere si numar de locuitori ale judetului Sibiu, Copsa Mica detine recorduri deloc de invidiat. Orasul este cel mai poluat din Europa, fiind totodata asezarea urbana cu cea mai ridicata rata a somajului din România, respectiv de peste 50%. Daca în regimul trecut platforma industriala de la Copsa Mica absorbea forta de munca din întreaga zona de nord a judetului, închiderea fostei intreprinderi de negru de fum “Carbosin” ca si reducerea drastica a activitatii fostei intreprinderi metalurgice de metale neferoase (actualmente “Sometra”) au condus la cresterea exacerbata a somajului, într-o localitate în care predomina, totusi, forta de munca tânara. Asezarea abia a împlinit sase secole de existenta, fiind atestata documentar pentru prima oara în anul 1402, sub numele de Parva Kabaz. În 1415 apare în izvoarele istorice drept Kops Minor, pentru ca în 1429 sa fie mentionata denumirea de Kysz Kappwss. În secolul al XIV-lea, Copsa Mica si satele din jur obtineau autonomie fata de regatul Ungariei, certificata de Mathias Rex în 1476 printr-o diploma numita Universitas Saxonum. Populatia sateasca, în care nu au existat tarani aserviti ci doar liberi, beneficia în conditiile mentionate, de anumite privilegii care au fost extinse si asupra celei din Copsa Mica. Libertatea era rasplatita prin asigurarea pazei drumului comercial dintre Alba Iulia - Dumbraveni - Sighisoara, care reprezenta o artera principala a estului Transilvaniei.
În anul 1415 în Copsa Mica exista parohia si biserica romano-catolica. În secolul al XVII-lea, urmare a reformei principilor ardeleni din Transilvania, majoritatea locuitorilor au trecut la lutheranism, desi cea mai mare parte a populatiei era de origine maghiara.
Atestarea populatiei românesti va fi facuta abia un secol mai târziu, respectiv în 1864 atunci când un numar de 12-15 familii de ortodocsi vor primi din partea unui donator necunoscut, un teren pentru ridicarea unei biserici de rit ortodox, care va fi construita abia în 1901. Pe locul bisericii evanghelice actuale, în secolul al XV-lea s-a înaltat un turn de paza, în fapt un punct de vama pentru comercianti, în jurul caruia a luat fiinta localitatea care azi constituie vatra veche a orasului. si totusi, orasul Copsa Mica reprezinta un important nod de cale ferata, al doilea din Transilvania, traversat fiind de magistralele 2 si 3 cu linii duble electrificate. Între 1850-1867 a fost construit drumul national Sibiu - Brasov - Blaj - Copsa Mica, iar 1873 este anul în care a fost inaugurata calea ferata Sibiu - Copsa Mica.

Dezvolatrea accentuata a localitatii este legata de descoperirea, în zona, a zacamintelor de gaz metan ce vor fi exploatate începând din 1913. De fapt, industria orasului (ce detine actualul statut din 1961) avea sa fie, ulterior, strict legata de respectiva resursa naturala. Fiind un oras cu o suprafata de numai 25, 90 km. p. , Copsa Mica nu prezinta nici macar un interes turistic, aici neexistând decât un Monument al Eroilor Români din al Doilea Razboi Mondial, un obelisc din beton, înalt de 1, 8 metri, amplasat în apropierea Primariei. Din punct de vedere al sistemului educational, Copsa Mica este, însa, mult mai bine reprezentat. Aici functioneaza 3 gradinite, 3 scoli generale, un grup scolar (“Nicolae Teclu”) cu profil de chimie, o scoala profesionala si o alta tehnica de maistri.