Piata Mare Sibiu

Devenită, o dată cu evenimentele din decembrie ’89, un simbol, un fel de “kilometrul 0” al Sibiului, Piaţa Mare, una dintre cele mai mari din Transilvania, situată în partea de nord a oraşului, a reprezentat dintotdeauna o veritabilă emblemă a străvechiului burg.

Deşi se pare că a fost construită în 1366, ca o a treia centură de apărare a cetăţii, respectiva incintă a fost menţionată pentru prima oară în hrisoavele vremii abia în anul 1411, ca fiind principala piaţă de desfacere a cerealelor, dar în acelaşi timp şi loc de întruniri ori execuţii publice. De altfel, aici se aflau “Stâlpul Infamiei”, având statuia lui Roland în vârf, spânzurătoarea şi “Cuşca pentru nebuni”, unde, în timpul zilei erau expuşi oprobriului public cei ce tulburau noaptea liniştea semenilor.
Având acelaşi traseu conturat încă din secolul al XIV-lea , Piaţa Mare are o formă dreptunghiulară cu lungimea de 142 m şi lăţimea de 93 m. Pe laturile ei au rămas în picioare, atinse doar de patina vremii, vechile case nobiliare medievale, alături de un alt simbol de marcă al oraşului, Palatul Brukenthal, locul de început al promovării artei în această parte a Europei.

Cele mai reprezentative clădiri din Piaţa Mare sunt în ordine:
1. Casa Haller, situată la numărul 10, bogată în elemente renascentiste cu un turn de locuinţă gotic în curte. Proprietarul ei, comitele Petrus Haller von Hallerstein, descendentul unei familii de negustori-patricieni din Nurnberg, a reuşit să păstreze imobilul timp de 345 de ani;
2. Palatul Brukenthal, situat la numărul 4, fostă reşedinţă a ex-guvernatorul Transilvaniei, baronul Samuel von Brukenthal, care adăposteşte Muzeul Naţional omonim;
3. Casa Albastră, imobil situat la numărul 5 în care în 1844 a luat fiinţă Academia de Drept, devenită ulterior (între 1858-1862) sediu al Societăţii de Ştiinţe Naturale;
4. Primăria Oraşului, situată pe strada Samuel von Brukenthal nr. 2, care, timp de un secol, din 1906 a fost sediul Băncii de Credit Funciare şi apoi al CEC;
5. Casa Generalilor, aflată la numărul 7, unde şi-au avut sediul Magistratura şi, apoi, Comandamentul general al trupelor austriece din Transilvania;
Casa Artelor, situată la numărul 21, una dintre cele mai frumoase imobile din Sibiu, cunoscută şi sub numele de Casa Măcelarilor pentru că adăpostea, în vechime, magazine ale respectivei bresle;
6. Casa Hecht, situată la numărul 8, aparţinând unuia dintre primarii străvechiului Hermannstadt, Georg Hecht, anterior aici funcţionând prima monetărie a oraşului;
7. Casa Lutsch, de la numărul 13 a găzduit sediul Prepoziturii, dar şi pe înalţii demnitari care vizitau Sibiul. La numerele 2 şi 3 se găsesc Biserica şi casa parohială romano-catolică, unde a funcţionat seminarul iezuit la care a studiat, printre alţii şi iluministul Gheorghe Lazăr;
8. Casa Weidner-Reussner-Czekelius, de la numărul 16 poartă numele succesivilor proprietari care, rând pe rând şi-au pus amprenta asupra arhitecturii imobilului.

Ar mai fi de menţionat alte două imobile care au “ieşire” în Piaţa Mare: Casa Altemberger-Pempfliger, de pe strada Mitropoliei nr. 2, cea mai importantă construcţie în stil gotic din România, unde a funcţionat pentru aproape patru secole (între anii 1550-1947) Primăria oraşului, precum şi “Hotelul Împăratul Romanilor”, situat în strada Nicolae Bălcescu nr. 4, vechiul han cu numele de “Steaua Albastră”, fondat în 1555 şi unde oaspete a fost, în 1773, însuşi împăratul german Iosif al II-lea.