Parcul Sub Arini

În suprafaţă de 22 de hectare, Parcul Sub Arini-unul dintre cele mai mari şi mai vechi parcuri din România-a fost înfiinţat printr-o hotărâre a municipalităţii din noiembrie 1856. Inginerul Wolfgang Seifried a fost însărcinat cu elaborarea şi conducerea lucrărilor. În anul imediat următor a început trasarea celor două alei principale, de-a lungul fostului canal al Şcolii de Înot şi al pârâului Seviş. În acelaşi timp s-a procedat şi la plantarea perimetrului cu diverse specii de arbori:pin, tei şi bineînţeles, arin.
În 1859 s-a construit digul, un an mai târziu podul peste pârâul Trinkbach, iar în imediata apropiere, între anii 1863-1865, restaurantul Sub Arini (Bolta Rece).

În aceeaşi perioadă parcul a fost preluat de Societatea băncii de asigurări, care a început amenajarea lacurilor pentru peşti.Exploatarea lor a fost concesionată comerciantului Adolf Stoffel, al cărui faliment a dus la degradarea şi înnămolirea lacurilor, devenind focare de malarie. De abia după mai mulţi ani, respectiv în 1874, zona va fi asanată şi curaţată. După înfiinţarea Societăţii pentru Înfrumuseţarea Oraşului, aceasta preia, în 1881 lucrările de amenajare şi de plantare a parcului, cu arbori şi arbuşti ornamentali indigeni şi exotici. În 1883 s-a construit sera, în 1894 fântâna arteziană, în 1898 pavilionul de muzică, iar între 1904-1905 s-a introdus iluminatul electric pe alei şi de-a lungul fântânii arteziene. Preocupările pentru întreţinerea şi dezvoltarea parcului au stagnat o vreme, fiind reluate abia după primul război mondial. S-au trasat, atunci, alei noi, s-a amenajat rozariumul, iar în 1927 a fost dat în folosinţă stadionul municipal, sub numele iniţial de stadionul de educaţie fizică. Acesta a suferit transformări majore în perioada 1977-1981, fiind montate tribune iar capacitatea sa a ajuns de la 12.000 la 24.000 de spectatori.

În 1938 a fost dezvelită statuia lui Mihai Eminescu, bust realizat de sculptorul Radu Moga. Din 1979, parcul devine o adevărată grădină botanică, fiind asfaltate principalele alei, şi executându-se lucrări masive de plantare şi de organizare peisagistică. În locul vechiului pavilion de muzică se construieşte o stradă nouă, spaţii de joacă pentru copii şi de relaxare şi este reamenajată fântâna arteziană.

Astăzi parcul adăposteşte 68 de specii vegetale (dintre care aproape jumătate exotice) şi 95 de specii de păsări sedentare sau migratoare. Alături de arini, tei, castani, platani şi alţi copaci indigeni (unii dintre ei având vârsta de peste 150 de ani) pot fi admirate aici specii din America de Nord (molid înţepător, pin strob, nuc şi arţar american, tsuga, ienupăr de Virginia, Douglas verde) din Extremul Orient (dracilă japoneză, ginkgo biloba) ori bradul de Caucaz. În afara amenajărilor pentru agrement din ultimii ani(ştrand, teren de tenis) municipalitatea intenţionează să uşureze accesul turiştilor spre Pădurea Dumbrava şi Grădina Zoologică, prin construirea unei piste pentru biciclişti.
Proiectul include, de asemenea, realizarea, în luminişul de după actualul foişor, a unui loc de joacă şi de agrement, dar şi a unui camping, respectiv a unui ştrand în aer liber, lângă fostul depozit de muniţie.