Emil Cioran

Filozof si eseist de exceptie, Emil Cioran s-a născut la data de 8 aprilie 1911 la Răsinari. Tatăl său a fost preot ortodox si consilier al Mitropoliei din Sibiu, în timp ce, pe linie maternă acesta făcea parte din mica nobilime transilvană, bunicul său- fost notar- fiind ridicat, în timpul dualismului austro-ungar, la rangul de baron. După studiile primare efectuate în localitatea natală, la cea mai veche scoală din România, ce poartă numele unui alt ilustru răsinărean, poetul Octavian Goga, Cioran urmează gimnaziul la Colegiul National “Gheorghe Lazăr” din Sibiu. La 17 ani se înscrie la Universitatea din Bucuresti unde îi are ca profesori- printre altii- pe Tudor Vianu si Nae Ionescu, fiind coleg cu Constantin Noica. Poliglot prin excelentă, acesta s-a arătat atras din tinerete de agnosticism (conceptie filosofică ce neagă posibilitatea cunoasterii realitătii obiective) pe care o studiază în original, prin scrierile lui Kant, Schopenhauer, Nietzsche, Heidegger si sestov. La 22 de ani obtine o bursă de merit gratie căreia va continua studiile de filosofie la Berlin iar ulterior la Paris. Revine apoi în România, pe care o va părăsi însă în anul 1940, atunci când se va stabili definitiv în Franta. Desi din acel moment a publicat doar în limba franceză el a căutat să păstreze legăturile de obârsie printr-o vastă coresponentă cu putinii dar fidelii săi prieteni:Mircea Eliade, Eugen Ionesco, Paul Celan, Barbu Fundoianu. Chiar dacă nu era o fire introvertită, Cioran a trăit multă vreme retras, evitând publicitatea si acceptând doar compania prietenei sale de o viată, Simone Boue, alături de care a si fost înmormântat, în cimitirul Montparnasse. Chiar dacă a publicat cinci lucrări si în limba română (“Pe culmile disperării”, “Cartea Amăgirilor”, “Schimbarea la fată a României”,  “Lacrimi si sfinti”, “Amurgul gândurilor”) ironia sortii a făcut ca Emil Cioran să devină celebru tocmai în limba franceză, ale cărei încorsetări le dezavuase în tinerete. Manuscrisele sale găsite în apartamentul filosofului de menajera sa care încercase ulterior să la valorifice, au fost considerate bunuri din patrimoniul national si interzise de la vânzare printr-o hotărâre a Curtii de Apel din Paris. Gânditor pasionat de istorie, opera lui Cioran a fost marcată, la început, de sentimente si senzatii violente, fiind torturat de problema mortii si a suferintei, dar totodată atras de ideea sinuciderii care ajută supravietuirea, printr-o ulterioară reîncarnare. Emil Cioran s-a stins din viată la Paris în data de 20 iunie 1995. Cel ce a conferit României un certificat de celebritate nu are, din păcate, în tara sa, nici un muzeu. Casa de la Răsinari în care acesta s-a născut si pe care tatăl său a vândut-o în 1938, atunci când s-a mutat la Sibiu, a fost clasificată, de curând, de către Ministerul Culturii si Cultelor drept Casă Memorială si monument istoric. Doar Zilele Culturale “Octavian Goga” si “Emil Cioran” programate la Răsinari în luna mai a fiecărui an, precum si pensiunea “Cioran” deschisă de un descendent al familiei (si unde pot fi găsite documente autentice si fotografii vechi) mai amintesc de filosoful care visa o Românie de dimensiunile Chinei.