Festivalul national al traditiilor populare

Având ca model “Smithsonian Folklife Festival” din Washington D.C. (manifestare la care România a participat în calitate de invitat de onoare, în anul 1999, la cea de-a 33-a ediţie) considerat ideal, pe plan mondial, cu valoare de reper ştiinţific şi cultural universal, Festivalul Naţional al Tradiţiilor Populare a fost conceput ca o manifestare spectaculară şi interactivă, de prezentare scenică sau lucrativă, ecleziastică sau laică, printr-un dialog direct între actanţi şi publicul vizitator, exprimat în spirit comunitar şi interactiv (povestind, cântând, dansând, exersând în cadrul atelierelor de arte plastice sau arte mecanice, gustând mâncăruri tradiţionale etc.) împreună cu ţăranii actanţi, reprezentanţi ai comunităţilor care îşi prezintă propriile tradiţii.

Ediţia a VII-a a Festivalului a reunit în perioada 4-10 august 2008, judeţele Ialomiţa, Galaţi şi Mureş, precum şi reprezentanţi ai românilor de pe Valea Timocului – Ansamblul folcloric „Branişlav Nuşiţ“ din satul Şerbanovaţ, interpreţi vocali – Maria Mardalevici, Miliţa Nejici şi Milodrag Busuiocovici şi fluieraşii Simeon Lupolovici şi Spasoe Bulbici, din Ucraina – Corul „Dragoş Vodă şi Ansamblul de copii „Mugurel“ şi pentru prima dată din Bulgaria – Ansamblul de dansuri tradiţionale „Dobrudja“ din Vidin. Organizarea s-a făcut tot în colaborare cu Institutul Cultural Român, cu sprijinul Consiliului Judeţean Sibiu, Primăriei Municipiului Sibiu, Consiliilor Judeţene Ialomiţa, Galaţi şi Mureş, precum şi al Centrelor Judeţene pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Ialomiţa, Galaţi şi Mureş.
Ediţia din acest an a Festivalului Naţional al Tradiţiilor Populare a fost distinsă în cadrul celei de-a VIII-a ediţii a Galei „Superlativele Turismului Românesc”, desfăşurată la Gura Humorului, cu Premiul Produs Turistic Estival.

În cele 6 zile ale Festivalului, participanţii-actanţi au evoluat în faţa vizitatorilor, după un program cu durata de 7 - 8 ore, desfăşurat simultan în cadrul a 5 secţiuni:
Arte religioase: cântăreţii la strană ne-au (re)deschis, seară de seară la slujba de vecernie, calea de cunoaştere a Cerurilor şi mai ales ne-au pregătit pentru a întâmpina marea sărbătoare a Schimbării la Faţă.

Arte muzicale şi Arte coregrafice: grupurile de dansatori şi interpreţi (vocali şi instrumentali) s-au succedat în spectacole desfăşurate pe scena în aer liber, o adevărată minune proiectată în peisajul lacului şi al morilor. Spectacolele au fost unitare şi atent articulate de către conducătorii delegaţiilor (Ucraina, Cernăuţi – Petru Posteucă şi Nataşa Clioţ, Serbia, Valea Timocului – Javişa Jurj; Bulgaria – Filip Marcov, Ialomiţa – Cristian Obrejan; Mureş – Constantin Cotârlan; Galaţi – Daniel Popa), astfel că încercarea de a evidenţia anumite segmente nu este scutită de riscuri. Şi totuşi, îmi permit să remarc: Ialomiţa: Grupul folcloric bărbătesc "Spicul" din Luciu (instr. Ana şi Mihai Casian) şi Grupul folcloric "Colinda" din Jilavele (instr. Victor Simion); Mureş: Ansamblul folcloric "Hodăceana" (instr. Cornelia Butilcă şi Dumitru Bucin) şi rapsozii Victoria Fodor, Pietriş Vale, Rafila Moldovan, Idicel Pădure şi Vasile Crişan din Sânmihaiu de Pădure. Galaţi: Ansamblul folcloric "Doina Covurluiului”.

Arte plastice: creatorii populari, artizanii şi meşteşugarii, reprezentând judeţele participante, şi-au demonstrat abilităţile practice, producând “pe viu”, după tehnici tradiţionale, artefacte autentice, oferite spre vânzare publicului. Mureş - am avut ocazia să aflăm cum se ţese, cum se coase, cum se brodează şi mai ales cum se confecţionează fluierele, de la comunitatea din Hodac. De asemenea, ne-am înălţat sufletele prin privirile sfinţilor reflectate în icoanele pictate pe sticlă de Victoria Fodor din Pietriş Vale. Atracţia Festivalului a fost atelierul de dogărit organizat de Kiss Francisc din Reghin şi cel de confecţionat viori al lui Nicolae Ciurba şi Vasile Crişan. Bucuria sibienilor a fost reîntâlnirea cu familia Rozalia şi Gheorghe Graur, împletitori în papură din Câmpeniţa. Galaţiul ne-a prilejuit reîntâlnirea cu maeştrii olari care au reînviat centrul de la Braniştea – Maria şi Marcel Mocanu.

Arte culinare: au fost preparate mâncăruri după reţete tradiţionale, oferite spre vânzare publicului vizitator: gulaş mureşan cu mămăligă, şi varză a la Cluj preparate de femeile din Hodac; ghiveci de legume şi ardei umplut ca în Ialomiţa şi tochitură moldovenească ca la Galaţi. Surpriza acestei secţiuni au fost plăcintele cu brânză şi pânea coapte de reprezentantele româncelor de pe Valea Timocului.

Prin această valoroasă iniţiativă, o ţară întreagă îşi recuperează şi îşi prezintă, la scenă deschisă, tradiţiile încă vii şi puternice, o lume întreagă fiind invitată să le cunoască „de visu”.

Festivalul are ca obiective prezervarea culturii populare contemporane româneşti, valorificarea întregului patrimoniu exprimat prin tradiţiile cotidiene din viaţa comunităţilor rurale şi încurajarea adresată generaţiei tinere de a cunoaşte şi proteja, de a-şi însuşi şi perpetua valorile patrimoniului cultural naţional, marcă a propriei identităţi etno-culturale.