Calcarele eocene de la Turnu Rosu

Elementele de valoare paleontologică deosebite ale Rezervaţiei ”Calcarele eocene de la Turnu Roşu” au fost semnalate şi i-au preocupat pe specialişti încă din anul 1850.Studiile lui M.J.Ackner şi J.Neugeboren au prezentat, pentru prima oară, în 1851, bogăţiile faunei fosilei, formate în urmă cu milioane de ani în acest spaţiu, împărţit de Valea Sadului de la marginea sud-estică a localităţii Turnu Roşu. Ei au descris, pe această bază, 63 de specii-numuliţi, foraminifere, gasteropode, scoici, arici, stele de mare, etc.contribuind alături de mulţi alţi geologi şi paleontologi la reconstituirea paleomediului mării tropicale (eocene) a bogatei sale forme şi microfaune (de numuliţi, moluşte, alge calcaroase-adăugând o pagină semnificativă la istoria Terrei.
Aşezate pe suportul cristalin al munţilor Făgăraş, rocile sedimentare (biogene) sunt alcătuite din corpurile fosile ale multor specii de plante şi animale care au trăit în apele mării de atunci. Structura monoclinală a stratului sedimentat, cu o înclinaţie nordică, indică faptul că depunerile s-au produs la ţărmul acelei mări terţiare. Cele mai intersante fosile sunt reprezentate de fragmentele de peşti, reptile-oase şi mandibule de crocodili şi rechini-astăzi dispărute din fauna terestră. Muzeul de Istorie Naturală din Sibiu dispune şi prezintă o parte din colecţia de 7.000 de dinţi ai acestora, aparţinând la peste 100 de specii de selacieni.” Calcarele eocene de la Turnu Roşu” au fost declarate monument al naturii încă din data de 3 aprilie 1954, însă, din păcate sunt insuficient puse în evidenţă.  Turnu Rosu