|
|||
Padurea DumbravaZonă protejată complexă de floră, faună, peisagistică şi culturală, Pădurea Dumbrava, situată la limita sud-vestică a municipiului Sibiu, spre Răşinari şi având o suprafaţă de 993 de hectare, face parte din categoria parcurilor naturale din România. Complexul în sine reuneşte Pădurea Dumbrava, Grădina Zoologică, lacurile de agrement, sediul Romsilva Sibiu şi Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA. Zona este traversată de pârâul Trinkbach care formează pe cursul său trei lacuri de origine antropică: unul în Muzeul ASTRA şi alte două la Grădina Zoologică, toate amenajate, oferind plimbări de agrement cu barca sau hidrobicicleta. Încă din secolul al XVII-lea, Pădurea Dumbrava a reprezentat locul predilect de promenadă pentru sibieni dar şi un bogat “material” de studiu pentru cercetători. Relieful, relativ domol, atinge doar 606 metri în Vf. Obreja, la limita nord-vestică a pădurii. Altitudinea medie a întregului spaţiu este de 440 m, iar substratul geologic deţine depozite de pietrişuri şi argile cuaternare la care s-au adăugat soluri aluvionare, argiloaluviale podzolice, soluri brune de pădure. Mai mult de jumătate din arboretele Pădurii Dumbrava depăşeşte un secol. Domină stejăretul de terasă însoţit de gorun, carpen, ulm, cireş pădureţ, jugastru, tei. În ce priveşte stejarul sunt distincte arboretele tinere de 40-80 de ani, cele cuprinse între 80 şi 100 de ani, respectiv cele de 100-150 de ani. Câteva zeci de exemplare depăşesc chiar 200 de ani iar “Stejarul împăratului” cu circumferinţa de 10, 3 m (buturuga de lângă han) avea 700 de ani când a fost tăiat după uscare. Din punct de vedere amenajistic, Pădurea Dumbrava deţine două trupuri de pădure. Unul de aproape 400 de hectare acoperă dreapta şi stânga şoselei spre Răşinari iar al doilea, de la culoarul liniei electrice de înaltă tensiune (Sibiu-Sadu) şi până în apropierea comunei Poplaca, de aproape 600 de hectare. Primul trup de pădure deţine arborete pure de stejar, cu exemplare izolate multiseculare rămase de la generaţiile anterioare, dar şi o multitudine de specii introduse ulterior. Este şi cazul zonei din apropierea sediului Direcţiei Silvice cu arborete de pin şi stejar de baltă, instalate prin plantaţii sau din amestecuri cu tei, carpen, frasin, paltin şi alte foioase regenerate natural. Diversitatea arbuştilor este dată de păducel, porumbar, lemnul câinelui, măceş, cruşin. Flora ierboasă a pădurii include brânduşe, orhidee, opaiţa-specie endemică, salata iepurelui, iarba albastră, pufuliţa. O suprafaţă de circa 400 de ha din inima parcului se constituie în rezervaţie de seminţe (selectate) de stejar, gorun şi pin. Deşi agresată de factori antropici fauna pădurii mai deţine exemplare de căprior, veveriţe, mistreţ, vulpi. Lumea păsărilor o formează piţigoiul, mierla, presura, ciocănitoarea, gaiţa, bufniţa, corbul. Interesul permament al edililor pentru mentinerea durabilă a Pădurii Dumbrava în limitele importanţei sale economice, ecologice, peisagistice sunt semnificative. Astfel, Martin von Seeberg, solicita, la 1754, Magistratului Sibiului ca “fiecare pădure să fie împărţită în zece părţi egale şi fiecare parte să fie tăiată anual şi fasonată în stânjeni, iar acolo unde lipsesc copaci şi există loc gol, fiecare fiu de ţăran care a împlinit 10 ani să planteze în primăvara următoare doi puieţi de stejar, să-i înconjoare cu gărduleţ şi să-i ingrijească până când se căsătoreşte”. Apoi “Dispoziţia privind pădurile”, emisă de municipalitate la 30 mai 1781 conţinea norme de întreţinere, îngrijire şi utilizare a pădurii, precum şi sancţiuni împotriva răufăcătorilor. În 1787 însuşi împăratul Iosif al II-lea a vizitat Pădurea Dumbrava, câţiva ani mai târziu fiind emise din dispoziţia acestuia”Prescriptele regulative” privind administrarea tuturor pădurilor. De atunci datează primele măsurători şi hărţi ale pădurii sibiene, s-a recurs, de asemenea la angajarea primilor paznici şi s-au luat alte măsuri de ordin administrativ. Una dintre valorile absolute ale teritoriului sibian, Pădurea Dumbrava este vizitată anual de sute de mii de turişti. Reproducerea partiala sau completa a continutului www.sibiul.ro este interzisa fara acordul scris din partea noastra.
Anonymous ( 05.05.2010 03:34 )
aici o sa ne ducem noi cu clasa cine este din sibiu sa imi spuna si mi-e cum e acolo ok?
detoatajena ( 28.07.2010 06:36 )
incercati sa mai schimbati ceva pe acolo ca e de rau... ma mir ca nu au venit inca cei de la protectia animalelor sa va intrebe de sanatate... a voastra...ca a animalelor este discutabila deja. faceti si voi vizite si prin alte orase si vedeti care mai e trendul in materie de zoo. pacat... ca aveti atatia vizitatori si saracii nu prea mai au ce vedea.
|
Harta Sibiu(in curand harta multimedia)
|
||


