Satul Cisnadioara

Sat aparţinător oraşului Cisnădie, situat la 2 km.vest de acesta, Cisnădioara se remarcă prin bazilica romanică situată pe dealul ce domină centrul aşezării, reprezentând cel mai vechi edificiu în stil romanic din România.
Aşezat într-un cadru natural de o frumuseţe sălbatică însă păstrând toate caracteristicile unui sat de munte, dominat fiind de păduri, dealuri precum şi de curgerea molcomă a unui pârâu, Cisnădioara se impune turiştilor printr-o serie de obiective demne de vizitat:cetatea cu bazilica în stil romanic de pe dealul Sf.Mihail, biserica evanghelică şi expoziţia muzeală de etnografie.

Cetatea Cisnadioara
Istoricul acestei aşezări se pierde în negura vremii, respectiv pe la începutul secolului al XIII-lea şi chiar cu mult timp înainte. Astfel, în 1223, regele Andrei al II-lea, confirma actul prin care capelanul magister Gocelinus dăruia cistercienilor de la Cârţa, bazilica din Cisnădioara, împreună cu moşia din jur. Acest act de donaţie reprezintă, practic, prima atestare documentară a aşezării, deşi săpăturile arheologice dovedesc faptul că vatra satului datează de fapt din a doua epocă a fierului. Situată pe vârful stâncos al muntelui, pe un platou foarte îngust ce a impus forma sa dreptunghiulară, bazilica din Cisnădioara, construită din piatră are un plan compus din nava centrală flancată de navele laterale, cor pătrat, absida principală şi cele laterale. Pe faţada de vest, unde au fost proiectate două turnuri, neterminate însă, s-a realizat un splendid portal cu o ambrazură bogat decorată. Fortificaţia din jurul bisericii este compusă dintr-o incintă de zidărie de plan oval. Se mai păstrează parţial unele turnuri de apărare, precum şi orificiile prin care erau lansate pietre împotriva asediatorilor. Legat de acest aspect, mai exact de faptul că în interiorul incintei sunt încă vizibili mai mulţi bolovani, menţionaţi ca fiind păstraţi pe galeria de luptă încă din 1850, există legenda potrivit căreia fiecare mire trebuia să ducă în cetate, înainte de nuntă câte un astfel de bolovan. De menţionat că, de la această biserică provine statueta din lemn “Madona cu pruncul”, păstrată în prezent la Muzeul Brukenthal din Sibiu.
În 1940 la bazilica din localitate au fost strămutate de la cimitirul din Guşteriţa, plăcile funerare ale ofiţerilor şi soldaţilor germani şi austro-ungari, căzuţi în luptele din jurul Sibiului, în timpul primului război mondial. Întreg complexul a fost restaurat în anii ’70.

Biserica evanghelică este o construcţie în stil baroc (1764) care înglobează turnul de vest al unei biserici gotice. În biserică se păstrează vechile strane pictate din secolele XVII-XVIII.
 

Mai multe poze din satul Cisnadioara

Expoziţia muzeală de etnografie este în fapt un muzeu sătesc, inaugurat în 1971 care cuprinde colecţii valoroase. Aici sunt expuse piese de ceramică, textile şi lemn, oglindind arta populară dintr-o mai vastă zonă din sudul Transilvaniei, între care foarte bine reprezentat este mobilierul pictat săsesc. În anul Capitalei Culturale a Europei, Cisnădioara a fost inclusă în circuitul artistic şi cultural sibian. Astfel, aici s-au organizat o serie de manifestări, între care ” Zilele Flandrei” (proiect având drept scop popularizarea culturii tradiţionale a zonei, regiunea belgiană Flandra având o contribuţie majoră în perioada de început a colonizării saşilor în Transilvania) dar şi concerte, demn de remarcat fiind recitalul trupei britanice de rock Anathema.