Amintiri din Sibiu criza din secolul al XVIIII-lea

Secolul al XVIII-lea a adus cu sine o profunda criza economica si sociala in randul comunitatii sasesti transilvane si implicit sibiene. Criza a survenit pe fondul intrarii in circuitul economic al Marelui Principat al Transilvaniei a structurilor comerciale grecesti (aromane), maghiare, occidentale. Comunitatea saseasca, conservatoare prin definitie nu a fost capabila a face fata noului sistem economic, vechiul lor fel de a se organiza economic in bresle si ghilde fiind sortit esecului in momentul fortatei modernizari a intregului continent.

Un exemplu perfect al starii de facto a Sibiului in acea perioada, este pravalia lui Constantin Hagi Pop. Bogat comerciant aroman, acesta se va stabili in Sibiu la mijlocul secolului al XVIII-lea. Nefiind de etnie germana, nici el nu a avut dreptul de a se stabili in interiorul cetatii, intreaga lui activitate economica desfasurandu-se in cartierele adosate cetatii, cartierul Maierilor si cartierul Josefin.

Concurenta puternica a comerciantilor greci precum si inlesnirile comerciale oferite acestora de catre imparateasa habsburgica Maria Tereza le va oferi posibilitatea acestora de a castiga teren considerabil in fata comerciantilor sasi, traditionalii „stapani " ai comertului transilvan. Simbolica este deschiderea pe strada principala a orasului, in inima cetatii medievale a pravaliei aromanului Constantin Hagi Pop, deja unul dintre cei mai instariti sibieni. Acesta pe cheltuiala proprie va construi pe locul unui fost bastion al citadelei sibiene, o biserica, ce se va termina in 1789, iar noi astazi o numim Biserica din Groapa.

Prin intrarea comerciantilor straini in cetate, in mijlocul comunitatii sasesti, irevocabil, economia Sibiului si orasul in general vor pasi intr-o alta etapa, aceea a modernizarii, aceea a vietii clasiciste si mai tarziu a transformarii cetatii dintr-un centru mestesugaresc intr-unul industrial. Perioada de glorie a comerciantilor greci, ce vor ajunge a isi construi chiar si o biserica in cetate, pe una dintre cele mai importante artere (astazi fundatia vechii biserici grecesti se gaseste sub cladirea catedralei de pe strada Mitropoliei), va apune in curand. Locul lor va fi luat din nou de comunitatea saseasca reprezentata intre timp de industriasii ei. Pravalia lui Hagi Pop se va demola la sfarsitul secolului al XIX-lea in locul ei fiind construita noua cladire a hotelului imparatul Romanilor, hotel ce astfel se va redeschide intr-o noua locatie, dupa cativa ani de la demolarea cladirii medievale ce l-a gazduit pentru cca. 400 de ani. in locul cladirii medievale a hotelului se va construi sediul birocratic al Comenduirii Garnizoanei Transilvania a armatei habsburgice. Ambele cladiri se afla si astazi in picioare, invecinate fiind pe strada Nicolae Balcescu. Hotelul astfel a trecut, la sfarsitul secolului al XIX-lea, strada ocupand actuala locatie, iar administratia austro-ungara isi va castiga un nou loc in viata si cultura colectiva a orasului nostru. Razvan Pop, istoric