Andrei Budac, haiducul ucis acum o suta de ani

Pe 20 iulie 1873, in familia lui Zenofie si a Elisaftei Bu­dac din satul Oprea Cartisoa­ra venea pe lume Andrei. Era al treilea copil si avea sa fie urmat de inca cinci. O nastere obisnuita intr-o familie obis­nuita, dintr-un sat obisnuit si el. Odata adult, Andrei nu a mai fost insa un om obisnuit: numelui lui si numelui satului li s-au dus vestea din om in om si din sat in sat, din Transilvania pana in Å¢ara Romaneasca: doar unul era haiducul Andrei Budac.

Inselat in tinerete

Åži a fost Andrei un copil si un adolescent obisnuit pana cand "intr-o zi mergand in Arpasu De Sus si vrand sa-si cumpere un briceag, negus­torul i-a luat banii si nu i-a mai dat bricea­gul. Atunci se pare ca a hotarat sa curme orice nedreptate ", po­vesteste Do­rin Magda, primarul comu­nei Cartisoara. Zis si facut, asa ca la 18 ani, fara sa stie cine­va, a plecat din casa parintilor si a trecut muntii spre Å¢ara Romaneasca. Dar nici aici nu a avut mai mare noroc. S-a angajat cioban la oi si cand a venit ziua de plata, stapanul a refuzat sa-i pla­teasca. Con­secinta? Andrei Budac a dat foc graului, i-a luat o suta de oi stapanului si dus a fost, iar oile le-a dat unui cioban sarac.

De la prima haiducie pana la intrarea intr-o ceata de hai­duci nu a mai fost decat un pas si, in curand, a ajuns ves­te in sat ca Andrei a lui Budac s-a inhaitat "cu hai­ducii lui Tican de prin padu­rile Ruca­rului de Arges, ca a bagat spaima in bo­gatasi, ca prada si jefuieste din­colo si din­coace de munti ", scriu Traian Candulet si Ilie Cos­tache in monografia Cartisoa­rei. Istetimea si vitejia cartiso­reanului nu au trecut nere­marcate de fratii de haiducie, asa ca, la moartea lui Tican, Andrei Budac a trecut in frun­tea haiducilor. Åži in curand, si gura lumii si ziarele vremii istoriseau ispravile cartiso­reanului. Godac taiat sub nasul jandarmilor Una dintre faptele ce a ramas in memoria cartiso­renilor si e consemnata in ziarul "Foaia poporului " este cea a taierii unui godac sub ochii jandarmilor. "La Arpasu De Jos erau mobilizati vreo suta de jandarmi ca sa il prinda pe Budac; noaptea, Budac si ai sai au intrat in sectia de jandarmi, le-au luat godacul, l-au taiat, l-au transat si le-au lasat jandar­milor o bucata de carne si un bilet, agatate in pridvor. Poftiti si gustati din carnea de purcel pe care mai bine l-ati pazi decat sa ne cautati pe noi. Pofta buna! ", le-a scris Budac pe bilet ", povesteste primarul Dorin Magda.

intamplarea se petrecea prin 1911, dar nu e singura pe care satenii din Oprea Cartisoara o stiu. Se spune astfel ca inainte sa dea spargere la o banca, Budac s-a imbracat in cioban si a mers la banca sa intrebe daca poate lua bani imprumut. Åži cum zicea ca vrea sa imprumute o suma mai mare, a tot insistat sa vada daca in vistierie sunt destui bani, iar noaptea a dat atacul la banca.

Iar nazdravanii de acest fel a mai facut Andrei Budac. Budac isi spune si Åžtefanescu si se dadea drept negustor de lemne. Avea un depozit de lemne la Bucuresti si veneau oamenii sa cumpere lemne sau mergea el sa vanda prin sate. in Gorj era un boier si s-a dus Budac la el, dandu-se drept negustor de lemne, iar boierul a presimtit ceva si il lua frica de cate ori se uita la negustor. Budac si-a vazut de treaba lui, dar a luat aminte cum erau asezate curtile boieresti si de Anul Nou s-a dus cu Plugosurul, cu haiducii. Boierii erau toti adunati si benchetuiau, iar cand Budac si ai lui s-au aratat cine sunt cu adevarat si le-au luat banii, boierul i-a spus lui Budac: "M-am gandit de cand te-am vazut ca esti omul dracului ".

Åži unui preot din Cartisoara i-a jucat feste haiducul. "Era un popa care nu-l putea vedea pe Budac si nici Budac pe el pentru ca il banuia ca insela oamenii. A intrat Budac la el, i-a luat toate hainele si s-a dus la crasma. A facut haiducul comanda si a zis ca va veni preotul sa plateasca atunci cand va avea nevoie de haine.

Ce facea cu banii pe care ii lua de la bogati? ii dadea saracilor. Pe o vaduva, de pilda, a intrebat-o de cati bani are nevoie ca sa-si repare casa; i-a dat bani necesari si i-a spus ca se va intoarce peste doua luni sa vada daca si-a reparat casa; altei vaduve i-a adus vaca si vitel, iar intr-o zi le-a impartit bani tuturor satenilor: cate un craitar la fiecare.

Implicat se pare ca a fost cartisoreanul si in Rascoala de la 1907, fiind arestat si intemnitat ca agitator la Campulung Muscel. La procesul lui au fost si boieri care au marturisit ca Budac i-a ajutat: evreul care refuzase sa-i dea briceagul pe care Budac il platise, a recunoscut la proces ca Budac i-a salvat viata: Murarescu, ortac de-al lui Budac, a vrut sa-l taie pe negustor cu coasa, iar Budac l-a salvat. Un judecator a povestit, de asemenea, ca s-a intalnit cu haiducii pe cand era in munti la vanatoare, iar haiducii i-au crutat viata; au avut pretentii doar asupra armei lui, o arma scurta care intra in maneca de la cojoc.

2.000 de coroane pe capul lui Budac



Dar haiduciile lui Budac au pus autoritatile pe ganduri, asa ca in 1911 jandarmeria din comitatul Fagarasului oferea o recompensa de 2.000 de coroane celui care contribuia la prinderea lui Budac si a camarazilor sai Gheorghe Fulga, Ioan Murarescu sau Nicolae Veza. Cu toate acestea, Budac si ai sai reuseau deseori sa se strecoare in sat si se ascundeau in turla bisericii, in casa preotului Victor Vulcan, in sezatorile de fete sau in sura surorii Marina, maritata in sat cu Militon Mandan. Pana intr-o zi cand Andrei Budac a fost tradat.

Ca sa il poate prinde, autoritatile i-au momit cu bani pe cei din apropierea lui, iar Andrei Budac a fost tradat. De cine, nu se stie cu exactitate. "Cel mai probabil a fost Ioan Murarescu, dar ar fi putut fi si Fulga, sau poate Verza ", scriu Traian Candulet si Ilie Costache; in "Balada lui Andrei Budac " se vorbeste insa de tradarea unui var de-al sau.

Asa se face ca Budac a fost impuscat in noaptea de 29 spre 30 ianuarie 1912. Haiducul plecase de la carciuma din Streza Cartisoara si se indrepta spre casa prietenului sau Fonea din Oprea. Pe malul paraului era insa asteptat de aproape 20 de jandarmi si cand se treaca apa, tovarasul de drum i-a spus "Noroc, Budac! ". De cum si-a auzit numele, a stiut ca fusese tradat pentru ca nimeni nu avea voie sa-i rosteasca numele. "Ai ca mi-ati mancat capu` ", a zis Budac si a scos imediat pusca de pe care nu-si lua niciodata mana. Cand sa traga, n-a putut, caci incarcatorul fusese golit de tradatori. Åži impuscat a fost Budac, iar trupul lui a fost lasat acolo, in balta de sange pana a doua zi ca tot omul sa se invete minte din patania lui Budac. "Mi-a povestit strabunica mea ca pana a doua zi l-au lasat acolo ca sa se stie ca cine face ca el, ca el pateste ", spune primarul Magda. A doua zi, jandarmii s-au fotografiat langa trupul lui Budac, asa cum arata si fotografiile surprinse in acea vreme.

Fara mormant

Moartea lui Budac a fost consemnata si in registrul Primariei din localitate, acolo unde la nr. 8 din 1 februarie 1912 se consemneaza ca Andrei Budac a murit din cauza unei plagi impuscate. Mormantul lui nu e stiut nici astazi: "am incercat sa gasim in cimitir locul unde a fost inmormantat Andrei Budac, dar nu a avut cruce la cap, ci doar o piatra. in schimb, in muzeul din sat se pastreaza si astazi crucea din lemn care a fost asezata in locul unde a fost impuscat haiducul, aproape de parau ", adauga primarul Magda.

Nu a avut Andrei Budac cruce la cap, dar oamenii din sat nu l-au uitat. Fratele lui Arsene Budac a facut in acelasi an 1912 o cerere catre consiliul comunei ca sa-i acorde permisiunea de a construi un monument in memoria haiducului. Nu a primit incuviintarea. in schimb, incet-incet in sat a luat nastere "Balada lui Budac ". Peste 30 de variante ale baladei sunt cunoscute in Cartisoara si in satele dimprejur si in fiecare dintre ele se povesteste si de cate a facut Budac si de cum a fost omorat miseleste.