Atlas geografic - judetul Sibiu

Dezvoltat in jurul punctului de intersectie dintre paralela de 45 grade si 48 minute latitudine nordica cu meridianul de 24 grade si 39 minute longitudine estica, judetul Sibiu este locul de interferenta a unor arii morfogenetice diferite si spatiul in care aproximativ 400.000 de locuitori isi duc existenta, coabitand in spiritul valorilor morale, unanim acceptate, ce caracterizeaza mapamondul secolului al XXI-lea.

Preocupat de tot ceea ce a insemnat si inseamna acest spatiu, din punct de vedere geografic,dar si istoric, social ori politic, un colectiv de cercetatori de marca de la Facultatea de Geografia Turismului din Sibiu -alcatuit din nume de referinta in domeniul geografiei- coordonat de profesorul universitar doctor Ion Velcea, a editat, in cursul anului 2011, sub egida Universitatii,, Dimitrie Cantemir " din Bucuresti, ATLASUL GEOGRAFIC al judetului SIBIU. Atestat documentar inca din secolul al XII-lea, Sibiul a jucat, prin pozitia geostrategica pe care o ocupa, un important rol politic, economic si cultural de-a lungul intregii sale istorii. De acest lucru a fost pe deplin constient profesorul Velcea, cand a apreciat ca un asemenea spatiu merita un atlas geografic, cu adevarat de exceptie, menit a prezenta, cu probitate stiintifica si cu eleganta tinuta academica, asezarea geografica si complexitatea teritoriala, componentele naturale, ariile naturale protejate, toponimia, populatia si asezarile urbane. Nu au fost omise nici informatiile referitoare la structurile si functionalitatile socio-economice, ca si cele ce privesc caile de comunicatie, transporturile si turismul.

Delimitat de forme de relief precum Muntii Fagaras si Lotru si udat de apele Oltului, Hartibaciului ori ale Tarnavei Mari, judetul Sibiu este situat in zona centrala a Romaniei si detine 2,3% din suprafata tarii. Hartile, inserate in paginile atlasului, dau posibilitatea localizarii, nu doar in cadrul Romaniei, ci si in cel al provinciilor sau al regiunilor istorice.

Elementele de referinta ale peisajului geografic, diferentiate in treapta montana si cea a dealurilor si podisurilor, fragmentate de ariile depresionare ale Depresiunii Fagarasului, ori ale Ţarii Oltului, ca si de cele ale Culoarului Sibiu-Apold, sunt infatisate , beneficiarilor lucrarii, dimpreuna cu pertinente informatii referitoare la clima, la resursele termice ori la cele de umezeala. Nici problemele de bioclima nu au fost omise, ele avand alocate tabele si grafice cu date relevante. Bogatiile hidrografice sunt prezentate in cuprinsul lucrarii dupa o clasificare ce le imparte in ape subterane si ape de suprafata, la randul lor impartite in rauri si lacuri. Resursele de apa au inlesnit, practic din indepartate timpuri ale istoriei, dezvoltarea unor ocupatii traditionale, aspect ce nu a fost ignorat de catre autori. Resursele de sol nu au fost nici ele neglijate. Diferentiate in functie de conditiile de clima, vegetatie, topografie si consistenta rocilor de suprafata, solurile judetului Sibiu sunt, cu unele exceptii, aproape integral folosite ca teren agricol. Harta solurilor, harta vegetatiei si harta proceselor geografice intregesc informatii pertinente si de mare actualitate, menite a oferi, celor interesati, datele complexe ale unui spatiu variat si diversificat. Cu o biodiversitate peste media nationala, judetul Sibiu detine rezervatii, parcuri naturale si monumente ale naturii ce atrag specialisti in domeniu si un numar impresionant de turisti. Tuturor, informatiile din cuprinsul atlasului le imbogatesc cunostintele si, mai ales, le aduc precizari si clarificari. in aceeasi nota se inscriu si referirile privitoare la toponimia geografica.

Numeroase pagini si hartile adiacente lor descriu si prezinta distributia populatiei, miscarea naturala a acesteia, structura etnica, structura confesionala etc.

Asezarile urbane au fost infatisate din diferite perspective si unghiuri de vedere, cu intentia evidenta de a sublinia favorabilitatea geografica si economica a unor habitaturi umane ce au o istorie multiseculara. Printre ele, cele mai importante raman municipiile Sibiu si Medias. Spatiul rural e prezentat in contextul unor activitati traditionale, dar si din perspectiva rentabilitatii terenurilor agricole si a productiei obtinute de crescatorii de animale.

Un ultim capitol este alocat turismului, privit ca factor de progres si motor al evolutiei, mai ales cand este abordat in corelatie cu dezvoltarea cailor de comunicatie si transport. Lucrarea nu ar fi putut sa vada lumina tiparului fara contributia autorilor: Octavia Bogdan, Constantin Dragulescu, Nicolae Florea, Nicolae Plesia, Traian Cracea, Virginia Gherasim, Marioara Costea, Rodica Ciobanu, Daniela Irimie, Nicolae Ilinca, Radu Sageata. Toti au fost formati, indrumati sau sprijiniti de profesorii Valeria Velcea si Ion Velcea, cei care au scris nu doar pagini ale prezentului Atlas, ci, inainte de orice altceva, o mare pagina a GEOGRAFIEI ROMaNEĹžTI.

Pentru o astfel de activitate, prezentele randuri se vor un omagiu adus emeritilor dascali, formatori de geografi, totodata, modele si profesori pentru generatii si generatii de studenti, ca si pentru noi toti.



Dr. Tiberiu Dumitru COSTÄ‚CHESCU

Membru corespondent al Academiei de Litere, Stiinte si Arte, La Rochelle - Franta, fondata in anul 1732.

Sibiu, Sf. Nicolae, 2011