Avram Iancu, Bãlcescu si Mitropoliei - Strãzile care au fãcut istorie

Strãzile Avram Iancu, Nicolae Bãlcescu si Mitropoliei sunt cele mai importante drumuri din Orasul Vechi . Pe strada Nicolae Bãlcescu a fost ridicat, în 1786, Palatul Brukenthal . Strada Avram Iancu fãcea parte din cartierul rezidential al Sibiului, fiind preferata sibienilor, în vechime . Pe Mitropoliei se aflã foarte multe monumente arhitecturale si istorice

Strãzile intrã în atentia noastrã, în general, atunci când sunt greu practicabile sau când suntem în întârziere spre locul de muncã sau la o întâlnire. O strãdutã, de obicei nebãgatã în seamã, poate deveni foarte importantã. Sunt, însã si strãzi privilegiate, cele pe care de obicei iesim sã ne plimbãm sau sã ne facem cumpãrãturile.

În centrul istoric al Sibiului se întretaie strãzi bãtute zilnic de piciorul sibienilor, dar si alei ascunse în spatele unor clãdiri impunãtoare. Strãzile care leagã cele trei piete medievale - Piata Mare, Piata Micã si Piata Huet - au un statut aparte: sunt strãzi comerciale sau de promenadã.
Centrul istoric al Sibiului este cel mai mare sit medieval din România si se întinde pe douã nivele: Orasul de Sus si Orasul de Jos. Strãzile cele mai importante de aici sunt Avram Iancu, Nicolae Bãlcescu si strada Mitropoliei. Alte artere din Orasul de Sus sunt: strada Cetãtii, strada Gen. Magheru, Tribunei, Tipografilor si Centumvirilor.

Strada Nicolae Bãlcescu se laudã cu Palatul Brukenthal
Orasul de Jos s-a dezvoltat în arcuri de cerc, în jurul primei fortificatii. Aici se gãsesc cele mai vechi strãzi din oras: Strada 9 Mai, Strada Ocnei si Strada Turnului.
Strada Nicolae Bãlcescu este principala arterã comercialã si unul dintre locurile potrivite pentru plimbarea de duminicã dupã-amiazã. Acesta este rezervatã doar pietonilor, circulatia cu automobilele fiind restrictionatã. Strada este dominatã de cladiri masive, cele mai multe datând din sec. al XIX-lea.
Pe coltul cu Piata Unirii se aflã o clãdire în stil Art – Deco, ridicatã la începutul sec. XX. La nr. 25, clãdirea prezintã figuri ale divinitãtilor antice. Acestea sunt lucrate în relief si dateazã din sec. al XIX-lea. Cea mai importantã clãdire a strãzii principale este la nr. 12, Palatul Brukenthal. Aceasta dateazã din 1786. Usa mai pãstreazã tâmplãria intialã, iar pe peretele opus accesului în clãdire poate fi vãzut si acum blazonul lui Michael von Brukenthal.
Clãdirea Bãncii Comerciale dateazã din 1914, iar partea opusã este dominatã de clãdirea hotelului Împãratul Romanilor. Parterul celor mai multe clãdiri de aici a fost transformat, de-a lungul timpului, în spatiu comercial. În aceastã zonã se gãseste cea mai la modã îmbrãcãminte, dar si obiecte de artizanat sau obiecte de artã.

Bogatii burgului locuiau pe Avram Iancu
Dupã ce traversãm strada Nicolae Bãlcescu si Piata Mare, drumul nostru continuã cu strada Avram Iancu, care porneste de la Turnul Sfatului si coboarã spre biserica Ursulinelor. Conturarea ei începe din sec. al XIV-lea. În acele vremuri, acesta fãcea parte din cartierul rezidential al Sibiului, fiind locuitã de pãtura înstãritã a burgului. Comunicarea cu alte artere ale orasului medieval se fãcea pe sub clãdirea de la nr. 3, unde se aflã pasajul boltit al pielarilor. Pe aici se face legãtura cu Piata Micã.
La nr. 9 se gãseste o curte cu boltã în stil renascentist, care pãstreazã, în spatele clãdirii, urmele unui turn de apãrare. Fatada a fost refãcutã, probabil, deoarece prezintã un portal baroc din piatrã. Acesta sustine un balcon care are, într-un medalion, initialele BB. Lângã aceasta, la numãrul 7, se aflã o altã clãdire consideratã monument istoric.
Pe partea opusã, la nr. 8, este fosta resedintã a familiei Brukenthal. Acesta se evidentiazã printr-o curte interioarã în arcade. La nr. 21 se gãseste casa compozitorului Gheorghe Dima (1874 - 1925), autor de muzicã coralã inspiratã din folclorul românesc.
La jumãtatea strãzii, pe partea stângã, porneste Pasajul scolii, care face legãtura, printr-un tunel, cu Orasul de Jos. Pe partea opusã pasajului, la nr. 16, se aflã cea mai veche casã de locuit, atestatã în Sibiu - casa Bobel (sec. XV).

Strada Mitropoliei, gazdã pentru monumente istorice si arhitecturale
Strada Mitropoliei face si ea parte din reteaua de strãzi a vechiului oras. De-a lungul ei, se gãsesc mai multe monumente arhitecturale si istorice dedosebite. Strada porneste de la clãdirea vechii primãrii, transformatã acum în Muzeu de Istorie. Strada gãzduieste câteva dintre cele mai importante obiective turistice. Printre ele, Biserica reformatã. Aceasta dateazã din 1786 si prezintã o fatadã îngustã spre stradã, cu un turn pãtrat, cu ceas.
Pe sub cladirea de la numãrul 11, un tunel boltit leagã strada Mitropoliei de strada Xenopol. Acesta este cel mai lung pasaj de trecere din Sibiu, apãrut dupã obturarea unei strãzi înguste. Clãdirea urmãtoare, la numarul 13, numitã si Micul Palat sau Casa cu Cariatide, este o constructie de la sfârsitul sec. al XVIII-lea. Se distinge datoritã unui portal flancat de douã cariatide ce sustin un balcon. Pe partea opusã, este de semnalat clãdirea Postei, veche de mai bine de o sutã de ani.
Catedrala Ortodoxã, construitã în 1906, este o constructie masivã inspiratã de biserica Sf. Sofia din Constantinopol. Pe partea opusã se gãseste clãdirea Institului Teologic "Andrei saguna" . Clãdirea dateazã din 1914 si a fost ridicatã în stil neobrâncovenesc. Partea istoricã a strãzii se încheie pe partea stângã, cu parcul ASTRA. Pe partea dreaptã se aflã biserica Sf. Johannis, un edificiu neogotic datând din 1883.

Catedrala Mitropoliei
Biserica a fost ridicatã pe locul unei biserici grecesti datatã 1778, care, pânã atunci, servea drept catedralã episcopalã. Biserica a fost refãcutã dupã planurile arhitectilor Virgil Nagy si Iosif Kammer, care s-au inspirat dupã Biserica Sf. Sofia din Constantinopol. Lucrãrile au început în 1902 si au continuat pânã în 1904, sub conducerea arhitectului sef al Sibiului, Iosif Schussnig. Iconostasul si stranele au fost confectionate în Bucuresti, în acelasi an în care a fost introdusã lumina electricã si a fost pictatã cupola. Pictura acesteia, ca si a iconostasului, a fost realizatã de Octavian Smigelschi, originar din satul Ludos, judetul Sibiu. Frumusetea catedralei este întregitã printr-o boltã semi-sfericã, cu diametrul de 15 metri. Catedrala din Sibiu a fost restauratã de mai multe ori si împodobitã, în vremea noastrã, cu o frumoasã picturã neobizantinã executatã de Iosif Keber si Anastasie Demian.

Silvia SERBANUt