Ceramica din Transilvania si ceramica contemporana, in dialog

Muzeul de Etnografie si Arta Populara Saseasca "Emil Sigerus ", a vernisat sambata, expozitia "Ceramica din Transilvania. Secolele XVII-XXI".

"Pentru elaboarea acestei expozitii s-a colaborat la nivel stiintific cu o serie de muzee si institutii de cultura din tara si strainatate: Muzeul National Brukenthal. Muzeul De Istorie "Casa Altemberger " Sibiu; Muzeul Judetean Mures. Sectia de Etnografie si Arta Populara; Muzeul Ţarii Fagarasului "Valeriu Literat ", Fagaras; Muzeul Municipal Medias; Muzeul Etnografic al Transilvaniei Cluj-Napoca; Muzeul Etnografic din Ra sinari Sibiu; Muzeul Bavarez din Munchen, Germania; Muzeul Transilvanean din Gundelsheim, Germania; Biserica Reform ata din Ocna Sibiului; Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia si colectii private, fiecare contribuind cu piese valoroase, fotografii, idei si documente pentru completarea tematicii", a precizat la vernisaj directorul institutiei, Valeriu Olaru.

Interesante au fost si precizarile aduse de muzeograf Karla Bianca Rosca - Szente care a facut mentiuni legate de interesul specialistilor, colectionarilor si pasionatilor de arta pentru ceramica decorativa transilvaneana." Din acest motiv, intentia noastra a fost de a valorifica expozitional nu doar colectia Muzeului de Etnografie Saseasca "Emil Sigerus ", care cuprinde cea mai completa si valoroasa colectie de ceramica (4.000 de piese), alcatuita din donatii si achizitii realizate de Ulbrich Joszef, Karl Erwin Ulbrich, Mathias Speck, Johann Miess, Martin Reschner, Franz Zimmerman, Friedrich Teutsch, Julius Bielz, Misch Orend, Wilhelm Richter, Hedwiga Rusdea, Carl Engber, ci si piese reprezentative care apartin muzeelor din tara si colectiilor private" . Horst Klusch, colaborator al proiectului, a amintit celor prezenti ca din anul 2008 au fost studiate documente aflate in Arhivele de Stat Sibiu, arhivele proprii Centrul de Informare si Documentare "Cornel Irimie", arhivele Institutului Cultural Friedrich Teutsch, arhivele Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia si Arhivele din Germania (Munchen), pentru coneptul expozitional dar si pentru identificarea materialelor necesare realizarii volumului "Ceramica de breasla, habana si manufacturiera din Transilvania ". in urma acestei documentari s-au gasit o serie de informatii nepublicate pana in prezent, cercetatorul Horst Klusch fiind cel care pe parcursul celor 50 de ani a adunat un material bogat, despre evolutia ceramicii in Transilvania.
Tot in acest cadru artisul ceramist Les Gábor din Baia Mare si-a prezentat creatiile artistice si a oferit un curs deschis de olarit. El face parte dintr-un centru de olari breslasi de traditie. Dupa terminarea scolii, Les Gábor a participat permanent la targurile mestesugarilor, organizate de muzeele etnografice din Cluj, Sibiu, Bucuresti, devenind laureat al Festivalului Cantarea Romaniei, faza nationala in 1986. in anul 1989 s-a stabilit in Ungaria, unde si-a continuat activitatea de ceramist, alaturi de familie, infiintandu-si propriul atelier. in 1989 primeste atestatul de artist popular, iar in 1990 i s-a decernat premiul Pro Renovada Cultura. A avut expozitii personale in Ungaria, Elvetia, Austria, Germania, Italia, Slovacia. La Centrul de Olarit de la Budapesta sustine un curs permanent despre ceramica de Baia Mare. Este invitat permanent al cursurilor de perfectionare, de profil, organizate pentru profesori si mesteri populari. Ceea ce il individualizeaza intre zecile de olari este intoarcerea la formele vechi transilvanene si reproducerea atenta a motivelor. Mai mult chiar, cu mult simt al proportiilor, inoveaza creand motive noi. La vernisaj a participat si o delegatie de ceramisti din Austria (30 de persoane).