Coada la ginecolog

Cabinetul medicului Radu Chicea este asaltat de femei in cautarea unui consult ginecologic de calitate.
Prin luna ianuarie cam venise timpul consultului anual ginecologic. Cautam, ca orice femeie, un ginecolog calm, deschis, care sa nu vorbeasca rastit si sa nu te repeada le fiecare intrebare pe care o pui. Toate cunostintele pe care le-am chestionat m-au indrumat in directia doctorului Radu Chicea. Şi mi-am facut programare la clinica la care lucreaza. „Pe 14 martie, la 11:30 ", a venit confirmarea. Doar atunci s-a putut, asa a explicat asistenta de la programari.

Ideea de a astepta aproape doua luni si jumatate pentru o simpla consultatie m-a intrigat. Da, puteam sa aleg alt doctor care sa ma consulte chiar in ziua respectiva. Dar am vrut sa vad ce are special dr. Chicea de exista astfel de liste de programari. Sambata trecuta, 14 martie. La ora 11:15 m-am postat in fata cabinetului, cu bonul de ordine in mana. Bine, nu prea inteleg de ce mai e nevoie de bon de ordine din moment ce exista o programare. Ca daca apar urgente, oricum nu vin cu bon de ordine. Şi atunci, care-i faza? Asistenta iese, vede ca-i lume noua, adica eu, si ma-ntreaba ce-i cu mine. „Sunt Vlad Jeanina, programata la ora 11:30 ". „Pentru ce ati venit? ", se intereseaza asistenta. „Un simplu consult ".
Femeia intra in cabinet, eu raman afara. Analizez perimetrul. Trei femei si un barbat care, pesemne, era sotul uneia dintre ele. Daca fiecare sta cate zece minute inauntru inseamna ca eu trebuie sa intru intr-o jumatate de ora. Adica la 11:45. No, nu-i mult de asteptat. La usa doctorului mai apar doua femei, cu niste foi in mana. Asistenta iese, ia foile, se intoarce in 10 minute. „Cine mai are concedii? ", intreaba ea in timp ce matura cu privirea sala de asteptare. O femeie ce tocmai sosise zice ca a venit dupa rezultate.

Asistenta intra din nou. Mai intra si o pacienta. intre timp s-a facut ora 12. Mai vin alte trei femei. Asistenta si le noteaza. E 12:10. Deja m-am plictisit rau de tot. E 12:25, in cabinet intra o alta pacienta, tot din cele venite dupa mine. Plictisul meu se transforma in nerabdare. Şi apoi in frustrare. in cabinet intra, rand pe rand, mereu paciente. Sunt hotarata sa o intreb pe asistenta cat mai am de asteptat. Iese, se uita spre mine, dar nu-i zic nimic. Ma simt slaba. S-a facut 12:37 si eu stau tot la usa. Iese asistenta. „Mai sunt Vlad, P. si M. ", anunta ea. Nu mai am chef de nimic. Nici de consult, nici de mult laudatul doctor, nici de nimic altceva. La 12:45 asistenta scoate capul pe usa si ma striga.

Mi-e foame, ma simt ametita si vreau sa termin cat mai repede. Zic sa-l intreb pe doctor de ce se mai fac programari daca nu se respecta, sa-i prezint nemultumirea mea, sa-i zic ca-i lipsa de respect fata de pacienti si ca trebuie sa lucreze cineva la acest sistem. Dar linistea care-i era asternuta pe fata si zambetul calm cu care m-a intrebat de ce am venit m-au facut sa uit cuvintele. Şi de nemultumirea mea. Cred ca i-am parut debusolata doctorului, cu raspunsurile mele monosilabice si expresia aeriana. Nici nu stiu cand a trecut consultul, asa de mult m-a impresionat doctorul. O, da, acum inteleg de ce asteapta cuminti femeile chiar si trei luni pentru o consultatie la dr. Chicea. Pentru ca este exact cum ti-ai dori sa fie un doctor. Daca toti ginecologii si toti doctorii, in general, ar fi precum Radu Chicea, prapastia dintre doctor si pacient n-ar mai exista. Şi oamenii ar merge pana si de dragul doctorului la consult.