Comori protejate - Natura departe de ochii lumii

Desi iarna a navalit peste noi, natura ramane imbietoare in orice conditii. O plimbare relaxanta, dupa o saptamana petrecuta in forfota, zgomotul si mirosurile orasului, este binevenita, chiar daca mercurul termomentrelor coboara sub limita inferioara. In judetul Sibiu sunt sapte rezervatii si cateva parcuri naturale. Oricum ar fi, putine sau multe, acestea nu scapa totusi de mana omului - daca e lac trebuie sa se scalde, iar daca e padure trebuie sa faca gratare.

Ariile naturale protejate ar trebui sa fie departe ochii lumii, accesibile cel mult in limitele unui turism ecologic. Din pacate putini au respect pentru natura, in conditiile in care, zonele cu adevarat salbatice s-au restrans, daca nu au si ajuns la limita disparitiei. Judetul Sibiu se poate mandri cu sapte rezervatii si trei parcuri principale, dar nici acestea nu prea mai seamana cu un colt de rai.

Iezerele Cindrelului
Iezerele Cindrelului este rezervatie mixta, de aproape 610 hectare, amplasata pe versantul nordic al platoului Frumoasei, aproape de vârful Cindrel. Aceasta cuprinde doua vai glaciare - Iezerul Mare si Iezerul Mic, la 1.999 metri si respectiv 1.946 metri altitudine. Cel insarcinat sa ii poarte de grija este Consiliul local al comunei Gura Râului. Cele doua lacuri glaciare si pajistile alpine invita sibienii la o plimbare fie ea cat de scurta. Daca au noroc, acestia pot da nas in nas cu o capra neagra. Daca nu, poate au macar sansa sa urmareasca zborul prundarasului de munte, al acvilei de stânca, al cocosului de munte, a pasarii omatului, pasare foarte rara pentru România sau a ciocârliei urechiate balcanice, o pasare destul de simpatica cel putin dupa nume. Aceasta a fost gasita clocind pentru prima data pe teritoriul României aici, pe platoul Frumoasei. Cele mai frecvente probleme ale rezervatiei identificate de catre Agentia de Protectie a Mediului sunt pasunatul, turismul neecologic si, bineinteles, braconajul.

Dealul Zakel
Rezervatia de stepa Dealul Zakel se intinde pe cinci hectare, pe versantul drept al Vaii Sarba, intre Sura Mare si Slimnic. Sibienii pasionati de botanica vor gasi un podis valurit, deluros, cu peste 300 de specii de plante sudice, pontice si sud mediteraneene, unele dintre ele întâlnite rar în România. Rezervatie este un mic paradis al vietatilor “cu picioare multe" , aproximativ 400 specii de insecte caracteristice stepei. Din pacate, rezervatia nu se prezinta in conditii prea stralucite. Datorita alunecarilor, dar si a lucrarilor de stabilizare a versantului, suprafata initiala a rezervatiei s-a redus de la 11 la numai cinci hectare. Astfel, a fost nevoie sa se renunta la partea estica a rezervatiei, separata de restul datorita alunecarilor. Terenul tine acum de Sura Mare si a fost închiriat de primarie unei societati.


Calcarele eocene de la Turnu Rosu
Desi suna atat de pompos pentru necunoscatori, calcarele eocene de la Turnu Rosu sunt de fapt un petec de calcar care s-a depus, în urma cu 60 de milioane de ani, la extremitatea nord-vestica a cristalinului Muntilor Fagarasului. Acesta este singurul din partea de sud a Transilvaniei. Rezervatia se intinde pe 60 de hectare. Daca fauna actuala nu este prea interesanta, in schimb, fauna marina fosila reprezinta o adevarata comoara. Neobisnuite sunt formele de rechini gasite, în prezent fiind identificate 23 de specii. Un parc de fosile, fragil, sibienii nu se abtin sa nu vina aici la cules de “suveniruri" , pe care le vand apoi la preturi piperate.

Lacul fara fund de la Ocna Sibiului
“Lacul fara fund" este arhicunoscut, mai ales printre amatorii de racoare in zilele de arsita ale verii. Acesta face parte din complexul celor 52 de lacuri sarate din Ocna-Sibiului si s-a format în locul salinei Francisc Grube, închisa în anul 1775, datorita prabusirii tavanului. Desi asa-zis “fara fund" , lacul nu trece de 34,5 metri adancime. Desi imprejmuit, in timpul verii acesta nu scapa de ocazionalii inotatori.

Rezervatia Arpasel
Arpasel, de peste 700 de hectare, ocupa versantul nordic al Muntilor Fagaras, de la 2.500 metri la 1.000 metri altitudine. Rezervatia este strajuita de cele doua muchii, Albota si Netedul, adapostind izvoarele Vaii Arpaselului. Aici iernile încep din septembrie si se sfârsesc în iulie, timp în care viscolele sunt frecvente iar temperaturile coboara pâna la –31 grade Celsius. Rezervatia s-a pastrat salbatica, datorita accesului dificil, aici traind aproximativ 80 la suta din caprele negre din Muntii Fagaras, alaturi de 40 de marmote dar si exemplare de ursi. Incovenientul principal sunt tragerile din Poligonul militar Cârtisoara.

Suvara sasilor
Rezervatie botanica, de 20 hectare, Suvara sasilor este amplasata pe terasa râului Sadu, intre Sadu si Talmaciu. Vegetatia este reprezentata printr-un moliniet relictar, nemaiîntâlnit în Transilvania, în care vegeteaza mai multe specii floristice rare. În tufisurile de rachita, de mesteacan si arin si-au gasit adapost zeci de specii de pasari, capriori si mistreti si sute de specii de nevertebrate. Terenul este acum in proprietatea primariei Talmaciu, dar din pacate nu este nici imprejmuita si nici pazita.

Golul alpin si lacul Balea
Ocupand 120,45 hectare, rezervatia include in circul glaciar Bâlea, lacul glaciar cu acelasi nume, aflat la 2.034 metri altitudine, cel mai mare lac glaciar al Muntilor Fagaras. Peisajul este familiar multora dintre sibieni, creste abrupte cu grohotisuri si stânci golase, vârfuri semete oglindindu-se in albastrul rece al lacului. Rezervatia Bâlea este saraca în fauna. Silueta caprei negre se zareste în prezent din ce în ce mai rar. Acvila de stânca este o alta specie care a disparut din rezervatie, spun specialistii de la APM Sibiu. Dupa ce a fost construit Transfagarasanului si turismul a crescut în zona, rezervatia a inceput sa se degradeze


Elida-Ioana CREMENE