Compozitia chimica a economiei sibiene: serviciile si apoi industria

Cele mai importante ramuri economice ale judetului Sibiu, din care statul isi `indestuleaza` bugetul sunt serviciile si industria. In primul caz, vorbim de o pondere de peste 46%, in al doilea de aproape 21%. Agricultura abia isi face simtita prezenta: 1,28%. 

Aceste statistici au fost realizate de Directia Generala a Finantelor Publice Sibiu care, la finele lui 2010, a adunat si a tras linie. Astfel, din cele 420 de milioane de euro cat a incasat Fiscul sibian anul trecut, aproape jumatate (46,06%) provine din domeniul serviciilor. Pe locul doi in ceea ce priveste sumele varsate la bugetul general consolidat al judetului se situeaza tocmai institutiile publice care au platit astfel pentru investitiile facute de acestea si pentru angajatii lor. Banii reintorsi de la institutiile publice in bugetul judetului au reprezentat 22,99% din incasari.

Domeniul privat reocupa locul trei prin intermediul industrie, cu 20,93% din incasarile totale al Finantelor sibine. Constructiile ocupa locul patru, cu 8,73%, iar agricultura aduce la buget venituri in procent de 1,28 procente.

Evolutia in timp

Trebuie spus ca, in ultimii trei ani (2008, 2009 si 2010), topul domeniilor care contribuie la bugetul general consolidat al judetului nu s-a modificat foarte mult, cu exceptia anului 2008. In acel an, industria sibiana aduce mai multi bani (27,12%) decat veneau de la institutiile publice (24,61%). Serviciile ocupau tot locul intai in economia judetului (33,98%), in timp de ramura constructiilor atingea o culme: 13,23% din ceea ce incasa statul provenea din constructii. Din 2008, acest domeniu a intrat pe panta ascendenta si, pana a ajunge la cele 8,73 procente din anul trecut, a cunoscut in 2009 o importanta echivalenta cu 9,63%.

Timida, agricultura sibiana este insa in crestere ca pondere in economia judetului. Astfel, cele 1,28% din 2010 reprezinta un maxim al ultimilor trei ani, dupa ce in 2009 procentul contributiilor reprezenta 1,23 procente, iar in 2008, 1,06%.

La nivel national: cam pe unde e si Brasovul. Adica pe locul sapte

Un instrument pentru verificarea importantei economiei `albe` poate fi si impozitul pe venit platit statului si calculat ca o medie pe cap de locuitor. La nivel national, acest impozit pe venit mediu pe locuitor este de 821 de lei. Topul pe judete are pe primul loc, evident, Capitala, cu un impozit mediu de 3.300 de lei. De aici, situatia scade vertiginos la locul doi, judetul Ilfov, unde impozitul pe venit mediu pe locuitor a fost de 1.300 de lei. Pe locul trei la nivel national se situeaza Clujul, cu 1.080, Timisul (1033) si Constanta (900 de lei). Pe locul sase este judetul Brasov, a carui economie genereaza un impozit mediu de 885 de lei, urmat indeaproape de judetul Sibiu, cu 884 de lei.

Acelasi instrument al impozitului pe venit mediu pe locuitor a fost folosit de Directia Generala a Finantelor Publice si la nivel de judet, unde, primul loc este Selimbarul. Aici, media impozitului pe venit platit statului si impartit la numarul de locuitori duce la suma de 2.034 de lei. Urmatorul loc este ocupat de Sibiu (1.547 de lei), apoi de Medias (1.271). Tot pentru ca este in jurul Sibiului, a generat o medie ridicata a impozitului pe venit si Sura Mica (882 de lei), care este urmata de Miercurea Sibiului, cu 711 lei. La coada clasamentului judetean, cea mai slaba economie care sa produca impozite a fost inregistrata la Vurpar (46 de lei), Mosna (56 de lei), Pauca (65 de lei) si Iacobeni (79 de lei).