Cu lupa în Arhivele Cetãtii - Sibiul medieval, sub teroarea interdictiilor

În epoca medievalã sute de legi îi obligau pe sibieni sã se îmbrace într-un anumit fel

Epoca Obscurã a adus lumii Frica. Oamenii nu s-au temut niciodatã mai mult decât în epoca medievalã - dovadã sunt numeroasele interdictii si regulamente, unele chiar hilare, adoptate chiar si în cetatea noastrã.
Cetãtenii burgului erau obligati sã se supunã unui cod impus de îmbrãcãminte. Nu aveau voie sã se fumeze pe stradã. Alte reglementãri le opreau pe femeii sã se îmbrace luxos sau atractiv. Alte reguli, pe care astãzi le-am putea considera cel putin ciudate, interziceau întâlnirile, betiile excesive si chiar tangoul. Cei care nu respecatu hotãrârile magistratului orasului riscau sã fie bãtuti în public.

"Cel care lipseste de la slujbã va fi bãtut în butuci"
În 1547, magistratul Martinus Weys emite o reglementare privind limitarea luxului la nunti, iar Consiliul orãsenesc interzice împrumutarea banilor cu scop speculativ, pentru cã acestea "contravin poruncilor lui Dumnezeu" . În acelasi ton, o nouã lege, în 1565, vine cu noi reglemetãri împotriva luxului, din aceleasi credinte religioase. În vremurile îndepãrtate, religia devine literã de lege, iar atributiile lãrgite ale magistratului orasului îi permit primarului Georg Hecht sã impunã, în 1577, o nouã reglementare. "De azi înainte, fiecare enorias care lipseste de la slujbele religioase va fi bãtut în butuci" , ameninta primarul, la iesirea de la o slujbã duminicalã.
La exact 100 de ani de la acest incident, se face cunoscut noul regulament privind îmbrãcãmintea. Femeile si fetele erau, astfel, obligate sã se îmbrace decent, iar decolteurile erau în afara oricãrei discutii, acestea fiind purtate doar de hangite si de femeile "fãrã onoare" din zonele mai putin resopectate ale burgului. Mai mult, în 1679, magistratul Johann Haupt ordonã sã se punã foarfece la usile bisericii, pentru "a pedepsi astfel trufia femeilor si fetelor" . Regulamentele privind codul de îmbrãcãminte se vor emite în mod periodic, pânã în prima decadã a anului 1800.

Breslasii sunt amendati pentru "betiile excesive"
La începutul secolului al XVIII-lea, cetatea înflorea mai ales datoritã dezvoltãrii economice, sustinute de breslasi. Numãrul breslelor se ridica la 34, crescând în acelasi timp numãrul ramurilor si varietatea produselor. Bogãtia aduce, dupã sine, buna dispozitie, iar breslasii erau mari petrecãreti. Cel putin, asa reiese din documentele Arhivelor. Deranjat de numãrul întâlnirilor zgomotoase ale mestesugarilor, primarul Peter Weber interzice "betiile exagerate ale breslasilor" . În 1793, o nouã lege limiteazã chefurile si buna dispozitie: hanurile, cârciumile si cafenelele sunt obligate sã îsi închidã portile la miezul noptii.
Într-un alt document al vremii se aratã cã breslasii petrecãreti au primit, într-un singur an, 1728, amenzi de 1.200 florini.

Taxe pentru cãrute si fumat
Intezicerea fumatului si taxele pe accize nu sunt o inventie nouã. În 1723, ca urmare a numeroaselor incendii, ca o mãsurã preventivã se interzice fumatul în curtile tãranilor, iar în 1815 se interzice fumatul pe strãzi. În 1780 se introduce perceperea accizelor la portile orasului. Pietonii si cãlãretii plãtesc o jumãtate de creitar, cãrutele, un creitar. În zi de târg, se percepe taxã dublã.
Nici taxele pentru animalele de casã nu erau strãine Sibiului din 1870, când se introducea impozitul pe câini. Pe 1 ianuarie 1870 sunt înregistrati 1.003 câini impozabili.

Cele mai hilare legi
La o privire atentã prin legile vremurilor vechi, descoperim o serie de reglementãri aparent hilare, motivate, însã, de mentalitatea timpurilor. În 1726, chirurgilor le este interzisã practicarea profesiei. În acelasi an se interzice calfelor sã poarte sãbii sau bâte în timpul cãlãtoriilor. În 1750, magistratul orasului hotãreste cã, dupã ora de stingere, nimeni nu are voie sã meargã pe strãzi fãrã lanternã în mânã. În 1791, magistratul orasului interzice dansarea valsului la balurile publice, acesta fiind considerat prea vulgar.

Iulia NAGY