Cum arata Sibiul in programul de guvernare al Cabinetului Ungureanu

Noul Guvern condus de premierul Razvan Ungureanu se angajeaza in Proiectul de Guvernare 2012 sa continuie cateva proiecte majore de investitii, care vizeaza in mod direct si judetul Sibiu. Majoritatea se refera la infrastructura si constructia de autostrazi.

In Programului de Guvernare 2012, mai exact Capitolul 12 – Infastructura si transport, Sibiul apare mentionat de doua ori. Astfel, nou Guvern spune ca vor continua `lucrarile de executie a tronsonului Nadlac – Timisoara – Deva – Sibiu, din Coridorul IV pan-european`. In plus, Programul specifica in mod direct si `Revizuirea studiului de fezabilitate pentru ultimul tronson din Coridorul IV pan-european, Sibiu – Pitesti, pentru a fi finantat cu fonduri europene nerambursabile in exercitiul financiar 2014 – 2020`.

De asemenea, noul Guvern se angajeaza si la `continuarea lucrarilor de executie a autostrazii Transilvania` precum si la `inceperea a inca 100 de kilometri de autostrada`. Nu se specifica foarte clar care vor fi acesti kilometri de autostrada, dar se arata care vor portiunile de autostrada ce urmeaza a fi deschise traficului: 20,5 km Cernavoda - Medgidia, 30,8 km Medgidia - Constanta, 21,8 km centura ocolitoare Constanta, 12,5 km centura ocolitoare Arad, lot 1, 9,5 km Timisoara - Lugoj, 62 km Bucuresti - Ploiesti si 18 km Sarsig- Biharia.

In Capitolul 13 - Energie Sibiul iarasi este mentionat cand vine vorba despre "continuarea investitiilor la centralele hidroelectrice de pe raul Olt, Racovita si Caineni". De asemenea, tot in Capitolul 13, se mentioneaza "finalizarea proceselor de privatizare pe Bursa a urmatoarelor pachete minoritare: Transelectrica - 15 la suta, Romgaz - 15 la suta, Transgaz - 15 la suta..."

Cat priveste celelalte segmente, noul Executiv isi propune sa continue procesul de rationalizare a diferitelor tipuri de asistenta sociala acordate atat la nivelul familiilor, cat si la nivel individual, sa creasca nivelul calitatii vietii copilului in mediile defavorizate si sa respecte standardele minime de calitate in toate serviciile speciale acordate copilului in dificultate.

Includerea creselor in nomenclatorul serviciilor sociale, precum si incurajarea infiintarii de crese de catre structurile societatii civile, stimularea structurilor societatii civile pentru dezvoltarea activitatii de prestare a serviciilor sociale din domeniul protectiei persoanelor aflate in nevoie, dezvoltarea sistemului de consiliere juridica gratuita, precum si a serviciilor de ingrijire a persoanelor varstnice sunt alte directii ale noului Program de guvernare.

Executivul intentioneaza sa transforme unitatile medico-sociale in centre pentru ingrijirea de lunga durata a persoanelor varstnice dependente , sa aplice masuri de crestere continua a calitatii vietii persoanelor cu handicap si sa sprijine familiile apartinatoare, sa sporeasca numarul de locuri de munca adecvate pentru activarea persoanelor cu dizabilitati cu potential lucrativ in vederea incadrarii lor in munca, sa dezvolte centrele de tip rezidential si centrele alternative pentru persoanele cu handicap mintal, cu psihopatologii si afectiuni multiple, prin programe specifice, sa asigurare accesul persoanelor cu dizabilitati la suportul fizic, informational si la transportul public, respectiv la intrarea in imobile.

Totodata, Guvernul vrea sa sustina participarea activa a societatii civile si a mediului de afaceri la procesul de incluziune activa a persoanelor apte de munca din grupurile vulnerabile, sa elimine conditia discriminatorie a femeii pe piata muncii, in viata social-economica, culturala si politica, prin consolidarea reprezentarii femeilor in Parlament si in primele doua linii ierarhice ale Guvernului.

Viitorul Executiv vrea conturarea unei politici publice pentru stimularea natalitatii prin masuri fiscale, de flexibilizare a pietei muncii si de protectie sociala, respectiv prin acordarea de subventii angajatorilor care reintegreaza pe piata muncii femei cu copii in intretinere sub 6 ani (angajarea celor care se afla in concediu de crestere a copilului, in somaj sau in somaj de lunga durata), reconcilierea vietii de familie cu cea profesionala, prin crearea unui mediu de lucru "prietenos" familiilor.

In prezent, Romania are de gestionat o provocare demografica majora avand in vedere reducerea numarului populatiei stabile la 19 milioane de persoane si fenomenul accelerat de imbatranire.

In domeniul egalitatii de sanse a fost aprobata o strategie pentru perioada 2010 - 2012. A fost introdusa o noua formula de acordare a indemnizatiei pentru copiii nascuti incepand cu 1 ianuarie 2011 prin care ramane la latitudinea parintilor decizia de a opta intre doua variante, una activa si alta pasiva pentru cresterea copilului.

In cazul in care parintele opteaza pentru un concediu pe o perioada de 1 an pentru cresterea copilului, acesta primeste o indemnizatie lunara de 75 la suta din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni (nu mai putin de 600 lei si nu mai mult de 3.400 lei) si un stimulent de revenire pe piata muncii in cuantum lunar de 500 de lei.

Daca parintele alege perioada maxima de doi ani pentru cresterea copilului, se mentine cuantumul de 75 la suta pentru indemnizatia lunara primita, insa nu poate depasi plafonul de 1.200 lei si nu se mai acorda niciun stimulent pentru revenirea la munca.