Diana Fufezan: Este incitant sa fii "antrenor de traire"!

Diana Fufezan, actrita a Teatrului National " Radu Stanca` de ani buni, profesoara la Sectia de Teatrologie a Facultatii de Litere din Sibiu si mai nou, regizoare si actrita intr-un spectacol one-woman-show pus in scena din forte proprii. Reporter: Mi-ati atras atentia cu spectacolul " Oscar si buni roz` si ma gandeam, de unde v-a venit ideea unui one-woman-show? E un fel de razvratire feminina?

Diana Fufezan: De la text, care este absolut minunat. Bogatia ideilor, imaginatia debordanta, farmecul si profunzimea textului mi-au lasat o impresie puternica. Pentru un actor, un asemenea text este aur curat.

R.: In Bucuresti, si cam peste tot de altfel, actorii mai fac o reclama, un spot radio, mai joaca intr-o telenovela, ca sa-i mai intregeasca bugetul? Cum traieste un actor in Sibiu?

D. F.: Depinde de ceea ce il intereseaza. Sigur, fiecare om munceste, in primul rand, sa isi asigure o paine. Apoi totul e in functie de ce isi doreste si e de acord sa faca in profesie.

R.: " Oscar si buni roz` poate fi incadrat in seria de mai sus?

D. F.: " Oscar si Buni Roz` este un spectacol care face parte din repertoriul Teatrului National " Radu Stanca`. A fost un proiect propus de mine, incurajat si preluat in repertoriul teatrului de catre directorul Constantin Chiriac. Este parte din cautarile mele artistice, din profesia mea de actor. Nu este o " intregire de buget`.

R.: Tot legat de Bucuresti, sunteti o mica vedeta locala, jucati in atatea spectacole la "Radu Stanca", de ce ati ramas aici? Va simtiti vedeta?

D. F.: Nu cred ca mi se aplica termenul de vedeta, in sensul romanesc. Nu, nu ma consider o vedeta, chiar mica. Incerc sa imi fac profesia la un nivel cat mai bun, sa ma provoc profesional, sa evoluez. Am ramas in Sibiu pentru ca am crezut si cred in continuare in destinul european al Teatrului National " Radu Stanca`.

R.: Cand ati vazut, ca spectator, ultimul spectacol de Teatru si care a fost acela?D. F.: In toamna asta, la Sibiu. Este vorba despre " Turandot`, de Andriy Zholdak. R.: Mi-ati putea spune sincer care a fost cel mai prost spectacol de teatru in care ati jucat? D. F.: Din interiorul profesiei lucrurile se vad diferit; nu cred ca as putea fi obiectiva raspunzand la aceasta intrebare. R.: Ati refuzat vreodata un rol de cand sunteti actrita a Teatrului National "Radu Stanca"?D. F.: Nu, nu am refuzat vreun rol pana acum. Dar nu voi putea juca intr-un spectacol al carui mesaj este rasist, segregationist, sau sa se opuna valorilor umane in care cred. R.: Si de partea cealalta, cate roluri pe care vi le-ati dorit le-ati pierdut?D. F.: Pana acum am fost norocoasa, sunt in castig.R.: Alaturi de multi colegi de scena de la TNRS, v-ati transformat din actori si in profesori de teatru pentru studentii ULBS. Cum ati facut pasul acesta si de ce?D. F.: Am ramas in Universitate ca asistent, imediat ce am absolvit facultatea, profesorul meu de actorie, Florin Zamfirescu, propunandu-mi sa raman asistenta la clasa pe care o conducea. Am acceptat provocarea si nu am regretat. Este incitant sa fii " antrenor de traire`. R.: In ce spectacole va poate vedea lumea in perioada urmatoare si la ce proiecte noi lucrati?D. F.: In perioada urmatoare voi juca in spectacolele: " Oscar si Buni Roz`, " Pescarusul`, " Balul`, " Vremea dragostei, vremea mortii`, " O noapte furtunoasa`, " Gaitele`, " Lulu`, " Faust`, " Breaking the waves`, " Femeia tinta si cei zece amanti` etc. In fiecare luna se anunta in presa programul de spectacole. Cat despre proiecte, in primavara aceasta se vor finaliza filmarile pentru primul lung metraj in regia lui Silviu Purcarete, " Undeva la Palilula`, film in care joc si eu. Apoi voi avea cateva turnee in afara tarii cu spectacolele teatrului " Radu Stanca`. Si astept noile premiere, deocamdata nu stiu in ce proiect voi fi implicata.