Economia în Evul Mediu - Breslele au ridicat economia Sibiului

În 1376 la Sibiu erau mai multe bresle decât în Ulm • Mestesugurile s-au dezvoltat datoritã privilegiilor regale • Fiecare breaslã trebuia sã ia în îngrijire un turn de apãrare, care avea si rol de depozit

Oricare lectie de istorie atinge si domeniul economic. Sibiul de astãzi, care gãzduieste o puternicã activitate culturalã si care trãdeazã la tot pasul preocuparea pentru frumos, nu ar fi putut exista fãrã un suport economic bine definit.


Activitatea breslelor sibiene este atestatã încã din Evul Mediu. În anul 1376, sunt mentionate la Sibiu 19 bresle, ale cãror membri practicau 25 de meserii.

DEFINItIE
Breslele – Asociatii de mestesugari; forme tipice de organizare profesionalã a mestesugurilor în Evul Mediu, formate din mesteri, patroni, calfe si ucenici, care apartineau aceleiasi branse sau unei branse înrudite.

Utilitatea economiei
Sibiul este atestat pentru prima oarã în documente la începutul secolului al XII-lea, sub numele de Cibinium. Orasul era situat deasupra asezãrilor neolitice peste care mai târziu se suprapuse localitatea romanã Cedonia. Populatia autohtonã avea forme proprii de organizare politico-militarã, care se vor pãstra pânã în secolul al XV-lea. Dupã cuceririle transilvane ale Regatului Ungar, în Sibiu sunt colonizati saxonii, care erau înregistrati în actele cancelariei ca "oaspeti regali" . Colonistii sasi aveau, de fapt, datoria de a întãri paza hotarului sud-estic si valorificarea economicã a teritoriului. Acestia erau, în marea lor majoritate mestesugari, dar si agricultori sau negustori care aveau relatii economice cu statele Europei Apusene. Reletii economice foarte bune întretineau sibienii si cu tãrile Române de la sud si est de Carpati. Prin anul 1376, Sibiul se situa la nivelul oraselor apusene. Din documente reiese cã în aceeasi perioadã, în Ulm se înregistrau 17 bresle, în Ausburg, 15, iar în Strassbourg, 25. Numãrul acestor bresle va spori în urmãtoarele secole, puterea economicã pe care o va dezvolta cetatea medievalã fiind unul dintre atuurile prin care aceasta a rezistat asediilor si atacurilor repetate ale ostirilor Otomane si tãtare.

Privilegii regale
Anvergura cu care se dezvolta Sibiul medieval s-a datorat, în mare parte, statutului de privilegiat de care dispuneau negustorii sasi.
Aceste privilegii le-au fost acordate de Regele Andrei al II-lea, în documentul din 1224, "Bula de aur a sasilor" . Actul regal prevedea cã acestia erau scutiti de taxe vamale pe întreg teritoriul regatului, puteau tine târguri fãrã a plãti vamã, aveau acces la exploatãrile de sare, aveau dreptul de a bate o monedã proprie orasului, dreptul de depozit pentru comertul cu tara Româneascã, iar, din 1376, si dreptul de organizare a mestesugurilor în bresle. În schimb, aveau fatã de coroana maghiarã obligatii militare si fiscale. Printre aceste obligatii era si aceea de a asigura paza cetãtii. Fiecare breaslã trebuia sã pãzeascã o anumitã portiune de zid, un turn sau un bastion. Multe dintre aceste turnuri care s-au pãstrat în picioare, poartã numele breslelor care le-au întretinut.
Spre exemplu, Poarta Ocnei era luatã în grija Breslei Cizmarilor. Alte turnuri au adoptat, în timp, numele breslelor care le aveau în îngrijire. Amintim printre ele Turnul Pânzarilor, Turnul Dulgherilor, Turnul Olarilor si Turnul Pielarilor. Aceste turnuri aveau în marea lor majoritate si rol de depozit pentru materiale sau mãrfuri.

Turnuri-depozit
În Orasul de Jos, unde zidurile cetãtii au dispãrut, se pot vedea încã cele douã turnuri: Turnul Pulberãriei si Turnul Pielarilor. Primul dintre ele, situat acum pe srada Vopsitorilor, a fost ridicat la mijlocul secolului al XVI-lea si avea rol de depozitare a prafului de puscã, pe care, în acea perioadã, Sibiul îl schimba în alte orase transilvãnene. Turnul Pulberãriei avea, însã, si rol de apãrare în cadrul complexului în care se înscria si Poarta Ocnei si Turnul Pielarilor, care a fost construit în 1638. Acesta fãcea parte din a doua parte a centurii de apãrare a Orasului de Jos. Pentru a servi ca depozit, acesta a fost ridicat pe o bazã octogonalã, care câstigã, în felul acesta, spatiu pentru folosul dublu: depozitare si pazã.

Silvia sERBÃNUt