Expozitia Galesoaia: Lumea veche vs. Lumea noua - un vernisaj atipic

Expoziția "Galeșoaia: lumea veche vs. Lumea noua " s-a bucurat de prezența a 23 de foști locuitori ai satului, martori ai istoriei recente a zonei. A fost o intalnire emoționanta, desfașurata dupa un ritual atipic, care le-a dat oamenilor posibilitatea de a-și exprima deschis sentimentele, dezvoltand astfel povestea derulata prin imagini, prin reproducerea unor secvențe ale memoriei oamenilor locului și prin numeroasele obiecte transferate, de-a lungul timpului, din Galeșoaia și din imprejurimi. Scopul expoziției este tocmai acela de a trezi reacții, de a-i ajuta pe oameni sa ințeleaga semnificațiile unui proces de destramare a unei comunitați și importanța salvarii celor mai reprezentative elemente de cultura tradiționala ale acesteia. Cazul Galeșoaiei este, din acest punct de vedere, unul fericit, deoarece Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului pastreaza trei monumente extrem de importante: Moara cu șase ciuturi (cea mai mare moara de pe vechiul curs al raului Tismana) și cele doua gospodarii de olar de la Galeșoaia (o casa veche de peste un secol și alta mai noua, cu etaj, ambele cu toate anexele specifice unei gospodarii din zona). 


Vechii locuitori ai Galeșoaiei și-au amintit scene din trecut, din vremea in care satul lor era considerat un adevarat paradis. Buni cunoscatori ai tradițiilor locului, oaspeții au parcurs cu atenție toate piesele din expoziție, avand numeroase reacții care au dat și mai mult sens demersului realizat de muzeografii care au realizat proiectul (Ovidiu Baron, Olga Popa și Adrian Scheianu). De la specificul pieselor de ceramica, pana la cele doua cuptoare de olar din gospodariile de la Galeșoaia, de la scenele care evocau biserica satului pana la redescoperirea unor experiențe comune, intervențiile foștilor sateni au dat viața obiectelor, recladind, intr-un fel, vechiul sat in sala de expoziții a Muzeului de Etnografie Universala "Franz Binder ".

Dupa vernisaj, discuțiile au continuat in Muzeul in aer liber, unde vechea comunitate și-a recunoscut monumentele. La randul lor, acestea au prins viața pentru cateva ore, fiecare colț al gospodariei regasindu-și, prin rememorari, vechile semnificații. Cele doua cuptoare au fost comparate cu cele existente, de-a lungul timpului, in sat, caruța cu care erau carate oalele a parcurs, pentru cateva clipe, vechile itinerarii, iar camerele și-au primit, cu ușile larg deschise, oaspeții. intalnirea a prilejuit numeroase descoperiri atat in plan etnografic, cat și in cel al trairilor satenilor, care au discutat, uneori chiar in contradictoriu, despre povestea ale carei personaje au devenit. O doamna iși amintea cum pandeau olarii locurile de unde se putea lua pamant bun pentru ceramica, un domn rememora felul in care meseria trecea de la o generație la alta, altcineva ne-a spus cum se anunța lumea daca era sau nu cineva acasa (prin lasarea unei maturi in pragul ușii deschise, vizitatorii erau informați ca nu ii putea primi nimeni in acel moment) etc. Fiecare stalp din pridvor, fiecare colț de interior le aminteau satenilor un moment al vieții, o vizita, o intalnire sau un sentiment.

Recuperata parțial in muzeul sibian, lumea veche a satului Galeșoaia iși va depana povestea, in sala de la subsolul Casei Hermes, pentru fiecare vizitator, pana in 4 octombrie. Dupa aceasta data, satul Galeșoaia va calatori spre locul de baștina, aproape de lumea noua, cautand gazduire, pentru cateva saptamani, intr-una din salile Muzeului Gorjului.