Final de numaratoare: romii, mai multi, sasii pe cale de disparitie

Concluzia finala a recensamantului din 2011, ne imputinam. In total, 45 de mii de sibieni fie si-au schimbat domiciliul, fie au `disparut` in strainatate. Iar decesele au invins in lupta cu natalitatea. Judetul Sibiu numara acum 375.992 de locuitori. Insa datele ar putea suferi mici modificari dupa centralizarea lor la Bucuresti.

Timp de 11 zile, 2.301 persoane au luat la puricat fiecare coltisor al judetului, fiecare casa, fiecare apartament, pentru Recensamantul Populatiei si Locuintelor 2011, desfasurat in toate statele UE. Desi datele au fost preluate si in parte prelucrate, recensamantul se va incheia oficial doar in 30 iunie 2013, cand datele finale vor fi transmise Eurostat.
La nivel national, echipa de recensamant a numarat peste 240 de mii de persoane, costurile totale fiind de aproape 193 de milioane de lei. Trebuie spus ca recenzarea Romaniei nu s-a facut deloc fara probleme. Numai in Sibiu, 150 de persoane au renuntat inca din primele zile la activitatea de recenzori din cauza volumului prea mare de munca sau a sumei prea mici pe care fiecare recenzor o primea. Ei au fost inlocuiti dar activitatea generala a avut de suferit pentru ca inlocuitorii nu participasera la sedintele de instruire. `Si din acest motiv s-au inregistrat multe erori in completarea chestionarelor, erori constatate si corectate in etapele urmatoare de centralizare si verificare a mapelor`, arata oficialii Directiei Judetene de Statistica Sibiu.

Un pic de haos

In judetul Sibiu s-au alcatuit 2.400 de mape de recensamant. In medie, fiecare mapa contine 160 de formulare de persoane, 80-90 de formulare de locuinte, 100 de formulare de gospodarii si 50 de chestionare de persoane temporar prezenti, absenti sau plecati pe o perioada indelungata. Pana in prezent au fost verificate si codificate 180 de mape din cele 2.400 insa aplicatia de operare a formularelor este disponibila de abia de la finalul saptamanii trecute. Astfel, toate datele prezentate pana acum reprezinta prelucrarea centralizatoarelor si nu a chestionarelor.

Ne imputinam

In anul 2002, la ultimul recensamant, judetul Sibiu numara 417.943 de persoane, impartite relativ egal intre orase si zona rurala. Numarul lor a scazut cu peste 45 de mii de persoane si a ajuns la 375.992. Sibiul are cei mai multi locuitori, 146.772, mai mult decat toate celelalte comune din judet la un loc, urmat de Medias cu 46.881, Cisnadie cu 14.426 si Avrig cu 13.159. Restul oraselor din judet au sub 10 mii de locuitori. Cel mai putin populat oras din judet este Ocna Sibiului, cu 3.720 de locuitori. Spre comparatie, Axente Sever are mai multi locuitori, iar Cristianul este pe aproape. Din Sibiu au disparut in cei 9 ani trecuti intre cele doua recensaminte aproape 18 mii de locuitori. Peste 10 mii de medieseni au pornit spre alte zari iar Avrigul si Cisnadia au pierdut si ele peste 2.000 de locuitori.

Se inmultesc tatarii

Interesanta este analiza rezultata din recensamant asupra nationalitatilor locuitorilor judetului Sibiu. Cea mai mare crestere au avut-o tatarii din judet, numarul lor crescand cu 150%, de la 2 la 3. Pe de alta parte, slovacii s-au injumatatit, cei sase devenind trei. Au mai ramas in jur de 30 de sarbi, turci, ucrainieni si evrei. Iar rusii lipoveni au reusit sa isi sporeasca familiile cu 6 persoane in acesti noua ani. Din cei 375.992 de sibieni numarati la recensamant, 340.836 sunt romani. Romii, maghiarii si sasii completeaza, in aceasta ordine, Final Four-ul nationalitatilor din judetul Sibiu. Romanii au cunoscut cea mai drastica scadere, peste 41 de mii de persoane in minus fata de recensamantul din 2002. Maghiarii au resimtit, la fel, din plin, o scadere drastica. Peste 4.400 de persoane de nationalitate maghiara au fost numarate in minus fata de recensamantul precedent, o scadere de aproape 30%. In acest moment, in judetul Sibiu mai locuiesc putin peste 10 mii de persoane cu nationalitate maghiara. Nici sasii nu stau mai bine, inregistrand cea mai mare scadere procentuala dintre toate nationalitatile. Populatia germana a scazut cu aproape 40%, de la 6.554 la 4117. Pe de alta parte, romii au crescut cu 5% si au ajuns la 17.125 de persoane in 2011 fata de 2002.

Pe drumul strainatatii

Cifrele referitoare la sibienii care au luat drumul strainatatii, satui de traiul dificil din Romania sunt mai mici decat cele asteptate. In total, doar 14 mii de sibieni sunt declarati ca fiind plecati in strainatate, o mare parte dintre ei fiind plecati din zona rurala. Din Municipiul Sibiu 4.823 de persoane sunt plecate pe o perioada indelungata. Peste 1.600 de medieseni si putin peste 1000 de agniteni i-au urmat, cel mai probabil spre Spania si Italia. Salistea are cei mai putini `fii ai satului` porniti spre alte zari, doar 95. Arpasu de Jos, Axente Sever, Cristian, Darlos, Iacobeni, Mosna, Orlat, Porumbacu de Jos, Racovita, Rasinari, Rosia, Selimbar, Slimnic, Sura Mare, Tarnava si Valea Viilor sunt singurele comune unde cifra celor plecati in strainatate pentru o perioada lunga de timp depaseste suta.

Vorbesc limba altora

Multi dintre sibienii recenzati si-au `renegat` limba materna in comparatie cu etnia declarata. 340.836 de persoane s-au declarat romani dar 357.067 vorbesc limba romana. Maghiarii au fost cei mai consecventi, nationalist vorbind, din cei 10.893 de maghiari sub o suta declarand romana ca limba materna. Situatia este asemanatoare privind cifrele etniei germane, unde 4.177 de persoane s-au declarat de aceasta etnie din care 3.693 vorbesc germana ca limba materna. Pe de alta parte, din cei aproape 18 mii de romi doar 3.591 au romanes ca limba materna. Ortodocsii conduc de la distanta topul in functie de religia declarata, cu un numar covarsitor de 336.256 de persoane. Greco-catolicii numara 7.608 persoane iar Biserica Reformata numara 5664 membri. Clasificarea pe religii este incheiata cu 4.882 de romano-catolici, 4.827 penticostali si 3070 baptisti.


31 mai este data limita pana la care Institutul National de Statistica va ajusta toate datele primite din teritoriu. Aceste corectii vor modifica matematic atat datele referitoare la locuinte/gospodarii cat si la persoane.