Furtul de pe net

Cyber infractorii vã pot usura fãrã sã vã dati seama de banii din conturi sau carduri bancare

De la an la an creste numãrul infractiunilor electronice, înmultindu-se variantele prin care se pot fura informatii si bani de pe Internet. Numãrul si amploarea "smecheriilor" on-line este în crestere îngrijorãtoare. Zilnic, milioane de oameni comunicã prin intermediul postei electronice. Zilnic, sute de mii de oameni se plâng de fragilitatea securitãtii electronice, de slãbiciunile Internetului, dar, totusi, continuã sã le foloseacã. Anual, mii de oameni sunt tepuiti, cãzând în capcanele hackerilor "specializati" în domeniul bancar. Conturile si cardurile bancare ne fac viata mai usoarã, dar folosite cu neglijentã ne pot usura serios de bani.

Phishing sau teapa prin mail
În cãsuta electronicã poposeste un e-mail prin care sunteti anuntat "oficial" , din partea unei bãnci sau a unei companii care emite cartea de credit, cã trebuie sã vã schimbati ceva date confidentiale. Anuntul respectiv este "securizat" prin copierea site-ului oficial al institutiei în cauzã. Mai departe, mail-ul respectiv oferã un link cãtre o adresã (si aceea falsã) unde sã treceti toate datele confidentiale ale contului bancar sau de pe cartea de credit.
În Sibiu, nu s-au înregistrat reclamatii de acest fel, însã amploarea mondialã a acestor infractiuni a determinat bãncile sã sporeascã mãsurile de securizare a informatiilor confidentiale. Ultima reusitã de amploare a escrocheriei "phishing" a avut loc cu vreo trei sãptãmâni în urmã, victimele fiind clienti ai bãncilor germane Postbank si Deutsche Bank. La începutul lunii mai, politia britanicã a arestat un bãrbat din Lancashire, care reusise sã însele, prin aceeasi formulã, nu mai putin de 500.000 de persoane.

Numai atentia vã scapã nefurati
Escrocheriile gen "phishing" pot fi evitate prin atentie din partea utilizatorilor de computere. "În primul rând, trebuie sã stiti cã institutiile bancare nu cer informatii confidentiale prin e-mail si nici mãcar prin telefon. Noi avem mãsuri speciale pentru a pãstra confidentialitatea datelor si, ca urmare, nu am avut asemenea reclamatii" , declarã Cãtãlin Dobrotã, manager relatii publice, Banca Comercialã Românã, filiala Sibiu.
Sub nici o formã nu trebuie sã scrieti în vreun mail date, informatii financiar-personale. Un potential pericol îl reprezintã si atasamentele la mail-urile pe care le primiti si chiar unele fisiere pe care le descãrcati "gratis" de pe Internet si care pot sã continã virusi care sã vã "spioneze" activitatea pe net. "Clientii trebuie sã stie cã orice schimbare în datele financiare personale se efectueazã într-un regim strict, doar la sediul bãncii. Adicã, asemenea informatii sunt detinute doar de client si de operatorul bancar care se ocupã de clientul respectiv. Pentru orice modificare în ce priveste conturile bancare se fac cereri în scris" , precizeazã Andreea Cretu, purtãtorul de cuvânt al Bãncii Carpatica.

Complicii hotilor de pe net
Prima sursã de aprovizionare a cyber-infractorilor este cea a hotilor de cãrti de credit. Hotii de buzunare modernizati vând, de obicei, seriile si numerele cardurilor pe care le-au furat.
O alta sursã importantã este ceea ce se numeste "card extrapolat" . Un "card" -er a creat un soft - un program de calculator - care poate "genera" toate seriile si numerele cãrtilor de credit emise de banca sau compania respectivã, dacã introduci în program seria si numãrul unui singur card valabil emis de acea companie. Asta înseamnã milioane de serii si numere.
Programul care extrapoleazã card-uri se numeste Credit Master. Sunt mai multe programe de extrapolare, dar unele functioneazã, spun "specialistii" , mai "bine" , altele mai "rãu" .

Pãcãleala cu magazinul on-line
O altã sursã de serii si numere de cãrti de credit o reprezintã "pãcãleala cu magazinul on-line" . Adrian F., webmaster sibian, spune cã prima regulã pentru a nu fi tepuit este aceea de a "nu arunca în stanga si în dreapta cu date personale" . Adrian spune cã ne putem feri de pãcãleala magazinului on-line dacã suntem atenti la modul în care este construitã pagina. "Asa cum nu prea îti vine sã cumperi dintr-un magazin dubios, în care este linoleu pe jos sau tejgheaua este o improvizatie de proastã calitate, tot asa trebuie sã fii atent dacã pagina este fãcutã în grabã, are poze mari si preturile sunt prea mici. Mai mult, toate chestionarele alea pe care le completezi, unde scrii venitul sau filmul preferat pot sã-ti aducã, eventual, mesaje nesolicitate, spam-uri" , spune webmasterul.

Cyber-hotii români, în topul "teparilor" mondiali
Prejudiciile aduse anul trecut de hotii cibernetici din Romania au fost de 2-4 milioane de dolari, iar, în acest an, la nivelul Parchetului General, sunt date în urmarire penalã peste 100 de persoane care se îndeletnicesc cu fraudele pe Internet. Pedepsele sunt destul de aspre, putând ajunge de la câteva luni la 20 de ani de închisoare, dar asta doar în cazul în care teparii pot fi prinsi.
În jur de 70% din infractiunile comise pe Internet sunt tepele date prin intermediul magazinelor virtuale ori al site-urilor de licitatii, aratã statisticile Politiei române. Pe lângã magazinele virtuale, mai pot exista si site-uri-capcanã, unde se cer datele de identificare, inclusiv contul bancar, iar cel care a dat aceste date se trezeste cu banii luati.
Un raport al Biroului Federal de Investigatii din San Francisco (FBI) situa România, în 2001, pe locul patru la nivel mondial în ceea ce priveste tepele pe Internet. Nu existã topuri reactualizate, dar cu sigurantã, în conditiile dezvoltãrii tehnologiei, românii nu si-au pierdut din inventivitatea negativã.

Card-erii sau haiducii electronici
Hacker-ul se ocupã, de obicei, cu spargerea retelelor de calculatoare ale diverselor organizatii, distrugerea paginilor de web ale unor institutii, sustragerea de informatii si copierea bazelor de date. "Carder" -ul este un hacker specializat în "operatiuni bancare" , care acceseazã magazinele electronice de pe Internet si cumpãrã produse, plãtind cu cartea de credit a altei persoane. De obicei, pãgubitii nu îsi dau seama cã au fost furati decât atunci când primesc prin postã de la firma emitentã a cãrtii de credit sau de la bancã raportul de cheltuieli. Conform unor date neoficiale, la ora actualã, în România, sunt activi în jur de 25.000 de "carderi" , majoritatea actionând din Internet-café-uri, locuri preferate de acesti haiduci electronici pentru a nu fi identificati prin amprenta lãsatã de computer în retelele internationale de calculatoare.

Iulia NAGY