George Scripcaru: Am o frustrare fata de Sibiu!

Vicepresedinte al PD-L, George Scripcaru, este pe cale sa devina primarul capitalei regiunii care urma sa alature judetele Sibiu, Brasov, Alba, Mures si eventual Harghita si Covasna. Din capul locului are o retinere fata de Sibiu: aveti centura facuta de guvernul PDL, iar Brasovul a trebuit sa si-o plateasca.
Reporter: Cum vede Sibiul, primarul orasului care ar putea deveni capitala regionala?
George Scripcaru: Acest lucru este o chestiune complementara, nu as vedea-o ca pe o chestiune de orgoliu, in care Brasovul este o capitala si restul sunt sub. E o chestiune care ar putea fi complementara in sensul in care Hermannstadt si Kronstadt sunt un tot unitar, nu trebuie vazut totul la modul asta si sa cream frustrari.
Rep.: Frustrari deja exista.
G. S.: Ar trebui vazuta aceasta problema ca pe un parcurs de natura pozitiva, de a vedea lucrurile bune. Poate s-ar putea realiza un traseu al bisericilor medievale, care ar putea fi un element de legatura intre cele doua judete si care ar putea lega intreaga zona.
Rep.: Exista deja un astfel de proiect, inceput la Sibiu, si care uneste patru judete. De ce ar trebui sa avem totusi regiuni?
G. S.: Ar trebui luate in calcul lucrurile care te aduna, nu cele care te pun in situatia asta de interpretare. Pe urma lucrurile ca vrem noi, ca nu vrem noi, viata si regulile la care ne-am angajat noi si sunt parte a vietii noastre administrative, pentru ca noi am vrut sa fim in Uniunea Europeana, nu ne-a fortat nomeni, nu ne-am legat de clantele, de usile de la Bruxelles, nu ne-am rugat noi in genunchi sa fim parte a UE? Ori regulile valabile in alte tari, trebuie sa fie valabile si la noi, nu spun de Brasov sau Sibiu. Ma refer la principiul a individualiza sau a nominaliza lucruri sau o persoana care sa dea o anumita interpretare. Sa vedem partea plina a paharului, nu lucrurile care ni se par noua ca nu sunt corecte.
Rep.: Ipotetic vorbind, daca ati fi primar al Sibiului, ce ati face aici in prima zi de lucru?
G. S.: (rade) Nu, ca daca as zice niste lucruri pe care le stiu eu, s-ar supara Johannis.
Rep.: Asta este riscul.
G. S.: Nu vreau sa intru intr-o contradictie cu Johannis, ma cunosc cu el, nu avem noi asa un dialog foarte intens, dar pe anumite principii suntem pe aceeasi lungime de unda. Sunt asa, usor dezamagit, pentru ca el a intrat intr-un joc pervers, a fost in perioada trecuta cu asa-zisul proiect Johannis, cu nu stiu ce, nu stiu cum. Ori din nestiinta, ori din stiinta bine gandita, a intrat intr-o discutie in care dupa parerea mea nu isi avea locul si nu trebuia sa se bage.
Rep: Totusi. Ce ati face in Sibiu?
G. S.: As face un proiect care sa lege cele doua orase, Sibiu si Brasov. Tocmai ca noi avem principiul asta sa ne infratim cu unii din nu stiu ce tara, dar noi intre noi nu suntem in stare sa facem proiecte commune. Asta inseamna regionalizare.
Rep.: V-ar conveni sa fiti in regiune cu sau fara Tinutul Secuiesc?
G. S.: Tinutul Secuiesc ar trebui tratat asa cum vorbim de Tara Barsei in Brasov, de exemplu. Tara Oasului, Tara Hategului, dar cand ajungem la Tinutul Secuiesc ne ducem la gindul ca ne iau pamantul si fug cu el in spate. Tinutul Secuiesc este parte a Romaniei, maghiarii din Tinutul Secuiesc sunt parte din Romania si trebuie sa respectam traditia, cultura si mestesugurile lor, asa cum respectam traditia din Miercurea sau Marginimea SIbiului. Lucrurile acestea trebuie sa le includem intr-un patrimoniu national, pe care sa-l fructuficiam si in care sa dezvoltam activitati si domenii integrate. Nu-i inteleg pe cei care interpreteaza lucrurile la nivelul acesta. Ca au ceva romanii cu maghiarii. Eu traiesc intre ei si am o activiatte care imi permite sa spun lucrul acesta. Nu este nicio problema intre romani si maghiari. Este o problema artificiala invocata de foarte multi lideri care o folosesc ca pe un motiv prin care sa justifice activitatea si existenta lor. Noi trebuie sa gasim solutii prin care minoritate, fie romana, fie maghiara sau de alta etnie sa fie reprezentata in administratia publica locala, pentru ca cei care sa se regaseasca intr-o structura decizionala in administratia publica locala. Din pacate, nu facem lucrul acesta si ne plangem din varii motive. Si cel mai mult ma deranjeaza ca invoca aceste motive unii care nu au nicio treaba prin secuime sau prin Ardeal. Sunt unii de prin Calarasi sau Dolj care discuta ei de romani si de maghiari.
Rep.: Cu cine aveti o colaborare mai stransa, cu sibienii sau cu cei din Covasna?
G. S.: Cu covasnenii.
Rep.: Cum asa?
G. S.: Suntem mai apropiati, chiar discutam lucruri impreuna, chiar dezvoltam proiecte impreuna, colaboram foarte mult impreuna pentru rezolvarea unor probeme. De exemplu, spitalul de cardiologie din Covasna. Este un spital important, nu conteaza ca e in Covasna, uitati-va cum era inainte si cum arata acum.
Rp.: Cum i-ati caracteriza in citeva cuvinte pe sibieni?
G. S.: Sunt niste efecte care vin din trecut, dar nu vin din nu stiu ce perioada istorica. Vin de pe timpul in care Nicu Ceausescu era aici prim-secretar. Vezi doamne cum reprezinta ceva asta. Sigur, istoria, traditia, cultura la Sibiu inseamna foarte mult, insa eu sunt asa putin frustrat ca Sibiul are centura ocolitoare, facuta de guvernul actual, in ciuda faptului ca Johannis a intrat intr-un proiect. Si asta demonstreaza ca in politica facem lucruile exact asa cum trebuie, dar eu raman fruistrat ca Sibiul are o centura finantata de actualul guvern, realizata de o firma din Brasov, care nu si-a luat banii nici acum.
Rep.: Cum nu i-a primit?
G. S.: Ceea ce va spun este adevarat, firma nu si-a primit banii. Si centura din Sibiu nu e facuta de autoritatea publica locala, asa cum s-a facut la Brasov. Eu la Brasov am facut centura din banii primariei, m-am imprumutat si la banci, pentru ca am avut aceasta necesitate, iar la Sibiu centura a fost facuta de un guvern care a fost acuzat si care a fost pus la colt chiar de aici de la Sibiu. E frustrant sa vezi lucrul acestea. Pe de alta parte, e si un lucru pozitiv, ca incerci sa demonstrezi ca raspunzi cu alta moneda si asta tine de eleganta, de civilizatie de bun simt. Brasovul nu are asa o centura, dar o sa aiba, pentru ca am reusit sa accesam un fond european pe post-transport si vom completa cu bani europeni acest proiect, iar la Sibiu cred ca se putea face la fel. Ar fi bine ca cei de aici sa aprecieze acest lucru, deoarece cred ca pentru sibieni e foarte important.
TotuSi, raportat la Brasov, lucrurile sunt total diferite fata de Sibiu. La Brasov am avut o activitate industrializata fortat care ne-a produs acum niste efecte pe plan social. La Sibiu nu a fost aceeasi situatie si cred ca activitatile sunt pana la urma complementare. Nu as vrea sa creez clisee intre Brasov si Sibiu, e de apreciat fiecare oras in feul lui pentru cat contribuie el pentru tara asta. Sibienii sunt la fel ca si brasovenii. Si brasovenii sunt la fel ca sibienii.
Rep.: La viitoarele alegeri v-ar fi mai usor sa candidati independent sau pe listele PDL?
G. S.: (zambeste) Domnule, sunt un membru de partid si un presedinte responsabil. Sigur, ca daca esti independent din punct de vedere politic, ai putea sa te duci sa spui ca nu-ti asumi absolut nimic si sa acuzi. Nu cred ca e `fair`.
Rep.: V-ar fi mai usor sa candidati independent?
G. S.: Daca as fi ipocrit, as putea sa spun asta.
Rep.: Vor fi multi primari ipocriti la viitoarele alegeri?
G. S.: Primarii nu sunt ipocriti. Primarii trebuie apreciati pentru ca ei, dupa presedintele Romaniei, sunt primii oameni care au responsabilitate, sunt validati direct de catre cetateni, fata de parlamentari, fata de alti oameni, care sunt numiti si care uneori sunt mai presus de cei alesi si stabilesc reguli pentru cei care sunt alesi. Dar pentru ei nu.