Helge Fleischer: "Invatamantul in limba germana este important pentru sporirea unor investitii in Romania"

Sunteti, din 2010 subsecretar de stat in cadrul Departamentului pentru Relatii Interetnice. in ce consta activitatea acestui departament?

H.F.: Departamentul pentru Relatii Interetnice are mai multe responsabilitati, pe de o parte formuleaza si sustine politica guvernamentala cu privire la relatiile interetnice, este canalul de comunicare intre minoritatile nationale si Guvern si, pe de alta parte, tine legatura si reprezinta Romania in fata unor organisme internationale pe aceasta tematica de specialitate. 

Cred ca tematica relatiilor interetnice reprezinta un atu, un punct forte in relatiile cu Germania. Minoritatea germana, in mod natural, indeplineste un rol de punte de legatura intre cele doua tari, in relatiile bilatarale. Practic orice vizita de rang inalt din ultimii ani a inclus si minoritatea germana, ma refer la demnitarii germani care au venit aici, respectiv, in practica, este deja o cutuma ca vizitele sa includa si reprezentanti ai minoritatii cand este vorba despre plecarea unor demnitari de rang inalt in vizita in Germania.

Ati facut mai multe vizite oficiale in Germania in ultima perioada, ce semnale ati primit in urma intalnirilor pe care le-ati avut?

H.F.: Am fost in decembrie, anul trecut, in Germania la Hessa si la Berlin, de curand am fost din nou in Germania, la Stuttgart, la invitatia Institutului pentru Relatii Externe al Germaniei, si la Berlin pentru a discuta cu secretarul de stat din Ministerul de Externe, Christoph Bergner, responsabil si pentru problematica minoritatilor germane si din nou la Hessa pentru a intari relatia dintre Romania si Hessa. Dinamica vizitelor unor demnitari din Hessa in Romania a crescut foarte mult in ultimul timp, datorita mai ales a implicarii presedintelui Parlamentului Landului Hessa, Norbert Kartmann, care are origini din Transilvania. Acum cateva luni spre exemplu o delegatie guvernamentala si parlamentara condusa de vice-prim-ministrul Hahn a efectuat o vizita in Romania. 

La Berlin, discutiile cu secretarul de stat Dr. Bergner au vizat pregatirile pentru reuniunea Grupului de lucru pe limba germana, grup de lucru constituit la ultima sesiune a Comisiei Guvernamentale Romano-Germane care a avut loc la Sibiu, anul trecut. Domnul secretar de stat Dr. Bergner a preluat si presedintia grupului de lucru din partea germana, iar Romania asigura presedintia prin secretarul de stat Oana Badea, de la Ministerul Educatiei.

Acest grup de lucru care isi propune gasirea unor solutii pentru intarirea invatamantului in limba germana ca limba materna va avea o sesiune in toamna acestui an, la Sibiu. A doua tema pe care am discutat-o cu secretarul de stat german a fost problematica comisiei guvernamentale romano-germane, care va avea o sesiune de lucru in luna octombrie a acestui an, la Berlin.

Cu crearea acestui grup de lucru, practic noi am introdus inca o periodicitate in acest organism de colaborare - daca intr-un an are loc sesiunea guvernamentala mixta in Romania, anul urmator grupul de lucru se intalneste in Germania si invers, aceasta sporind dinamica relatiei.

Vorbiti despre o intarire a invatamantului in limba germana. De ce este el atat de important si care sunt problemele cu care se confrunta?

H.F.: Daca am spus ca in relatiile romano-germane minoritatile reprezinta un atu, eu cred ca acelasi lucru se poate spune si despre acest sistem de invatamant in limba germana . Este un sistem de invatamant unic in formula aceasta, pentru ca se bazeaza pe o traditie si o istorie indelungata si ar trebui sa fie un avantaj si in citirea acestei oferte educationale de catre Germania, pentru ca in multe state Germania trebuie sa sustina, de la inceput, un astfel de invatamant care nu exista, nu are traditie. in Romania lucrurile stau altfel. Drept rezultat, Germania se implica in consistent in sustinerea invatamantului de limba germana din Romania.

Pe de alta parte, in Romania acest invatamant in limba germana face parte din contextul general al invatamantului, cu totii cunoastem problemele care exista in sistemul de invatamant, iar invatamantul in limba germana nu este ferit de toate aceste probleme.

Ar trebui sa i se acorde o atentie deosebita tocmai pentru ca reprezinta ceva special si aici nu ma refer doar la avantajele pe care le reprezinta pentru minoritari, pentru vorbitorii nativi de limba germana. Acest sistem reprezinta un avantaj si pentru ca foarte multi romani au posibilitatea, urmand acest sistem de invatamant, de la gradinita, pana la nivelul universitar, ca dupa aceea sa gaseasca pe piata muncii oferte mult mai diversificate decat ar gasi absolvind echivalentul in limba romana.

Al doilea avantaj major in marketingul de pozitie al Romaniei, in concurenta Romaniei fata de alte state in ceea ce priveste atragerea de investitori este tocmai acesta, oamenii bine pregatiti din acest sistem de invatamant reprezinta un atu, mai ales cand vorbim de IMM-uri. Am vorbit des cu reprezentantii unor IMM-uri din Germania care mi-au spus ca ei sunt foarte buni in ceea ce fac, dar nu sunt foarte buni in a invata limbi straine, deci prefera zone in care gasesc vorbitori de germana si pot comunica in mod direct si gasesc un mediu cultural cunoscut. Practic invatamantul in limba germana este important pentru sporirea unor investitii in Romania.

in timpul vizitelor in Germania ati primit semnale din partea unor investitori care ar fi interesati de Romania?

H.F.: Sunt multi investitori care se intereseaza de Romania in continuare. Ĺžtiu ca isi doresc o anumita predictibilitate in ceea ce priveste politicile publice din Romania. Pe de alta parte, o tema pe care aud destul de des ca o considera deficitara in Romania este tema invatamantului dual, pregatirea fortei de munca in ceea ce priveste invatarea unor meserii care acum se cer, legatura intre teorie si practica. Ei apreciaza foarte mult invatamantul teoretic din Romania, dar considera ca, pe langa acest invatamant teoretic, ar trebui sa existe si mai multe accente pe activitatea practica, pe pregatirea unor meserii astfel incat forta de munca sa poata intra direct in fluxul tehnologic.

Este situatia sasilor din Sibiu diferita de cea a etnicilor germani din restul tarii?

H.F.: Istoria minoritatii din Romania arata ca sunt anumite particularitati regionale, germanii au imigrat in anumite zone ale Romaniei, evident ca fiecare grup, daca vorbim de svabii banateni, de sasi, de landleri sau svabii satmareni, are particulatitatile sale si este bine ca fiecare sa-si pastreze identitatea regionala. Pe de alta parte, noi toti ne simtim germani, consideram ca suntem germani si sigur ca si la recensamantul din acest an ei toti vor fi considerati germani, dincolo de identitatea regionala, pe care o pot afirma fara probleme, asa cum este prevazut si chestionarul.

Cum reusesc germanii din Romania sa-si pastreze identitatea? Au un rol important aceste intalniri ale sasilor, care au loc foarte des?

H.F.: Am vorbit de scoli si cred ca un element cheie este scoala germana - nu este singurul, dar este unul foarte important. Oferta pentru copii si tineri, continuarea traditiilor si culturii germane prin taberele tematice, cursurile de dansuri traditionale si spectacole organizate de gradinite sau organizatiile de tineret ale Forumului German, toate au rolul lor. Putem vorbi si de institutii culturale spre exemplu, teatrele, cum avem la Sibiu Teatrul "Radu Stanca", cu o sectie in limba germana, avem la Timisoara Teatrul German. Un alt factor important il reprezinta mass-media de limba germana din Romania. Ĺži monumentele architecturale reprezinta vectori importanti in afirmarea identitatii, spre exemplu bisericile fortificate din Transilvania. in ceea ce priveste sasii trebuie sa vorbim si de Biserica Evanghelica ca element important, definitor pentru minoritatea germana, traditiile si slujbele religioase, dar cred ca si aceste contacte si aceasta activitate a Forumului German de a servi drept facilitator de contacte intre Romania si Germania este parte integrativa a identitatii germane. Sunt multi factori care, in ansamblu, duc afirmarea si pastrarea identitatii germane, dar evident partea legata de educatie, traditii si de cultura este importanta.

Prin intermediul Departamentului pentru Relatii Interetnice sunt sustinute financiar minoritatile? Exista fonduri in acest sens?

H.F.: Departamentul isi concentreaza activitatea mai degraba spre relatii interetnice. Exista fonduri alocate minoritatii ca atare pentru pastrarea identitatii ei, si vorbim de toate minoritatile din Romania, care se deruleaza prin intermediul departamentului. Aici rolul primordial revine minoritatii.



Pe langa aceasta, Departamentul ca atare organizeaza anual un concurs de proiecte interetnice, proiecte care implica mai multe minoritati, sau mai multe minoritati impreuna cu populatia majoritara. Este vorba despre proiecte care vizeaza o mai buna cunoastere a celuilalt, activitati culturale comune, care implica un dialog interetnic, intercultural. Ĺži departamentul are initiative si dezvolta diferite parteneriate pe aceasta tematica.

Reusiti sa atrageti fonduri si din alte surse?

H.F.: Una din preocuparile mele permanente este cea de a identifica noi parteneriate si noi colaborari. De cand am preluat acest mandat de subsecretar de stat am incercat sa continui si sa intaresc relatiile cu fundatiile politice germane prezente la Bucuresti. in anul 2011 pot sa afirm ca avem colaborari cu toate aceste fundatii.

Am reusit sa revigorez relatia cu Fundatia Hanns Seidel (crestin-sociala), sa construim un adevarat parteneriat. Finantam impreuna spre exemplu Conferinta anuala a profesorilor de limba germana din Romania sau realizarea unui CD care va cuprinde cantece din traditia fiecarei minoritati nationale din Romania, dar si multe alte proiecte.

Programul statul de drept al Fundatiei Konrad Adenauer (crestin-democrata) s-a asociat unui demers al Departamentului pentru relatii interetnice de a sustine promovarea filmului Manusiile Rosii al regizorului Radu Gabrea dupa romanul scriitorului si preotului sibian Eginald Schlattner prin achizitionarea unor DVD-uri. 

Cu Fundatia Friedrich Ebert (social-democrata) realizam anul acesta un program care are drept obiectiv transmiterea generatiei tinere a experientelor traite de generatia etnicilor germani deportati in fosta URSS. Practic tineri de la nivel liceal, dar si universitar din Satu Mare, Timisoara si Sibiu incearca sa cuprinda diferitele aspecte ale acestei experiente din perspectiva istoriei orale, dar si a surselor existente si reflectarea acestei experiente in literatura si speram sa reusim sa elaboram cu sprijinul cercetatoarei Hannelore Baier, Forumului Democrat al Germanilor din Romania, al CNSAS si al Centrului national pentru formare continua in limba germana un suport alternativ pentru tratarea acestui subiect in cadrul orelor de istorie disponibil online.

Aveti si o activitate didactica, continuati sa mai predati?

HF: Universitatea "Lucian Blaga" Sibiu este un important centru de resurse si competente pe tematica relatiilor interetnice. Sunt si raman legat de comunitatea universitara sibiana, mentin un dialog permanent cu conducerea universitatii si a facultatii si bineinteles cu colegii mei care ma si sustin. Sunt implicat in dezvoltarea si derularea mai multor proiecte de cercetare. Continui sa mai predau si dialogul cu studentii inseamna foarte mult pentru mine. incerc sa le transmit si unele experiente din activitatea mea de la Bucuresti. Relatia si comunicarea cu studentii inseamna pentru mine si incarcarea bateriilor si transferul unor informatii si cunostiinte in ambele directii.

Cum reusiti sa va impacati cu faptul ca locul dumneavoastra de munca este la Bucuresti, iar familia la Sibiu?

H.F.: Nu pot sa spun ca este o viata de familie tipica, dar familia mea s-a obisnuit cu aceasta situatie si ma sustine. Noi, de mai multa vreme traim in acest fel, deoarece inainte de a fi numit subsecretar de stat la Bucuresti faceam aceeasi naveta, fiind consilierul ministrului pentru Afaceri Europene. Practic, cu mai multe intreruperi, incepand din anul 2001, eu tot timpul am facut naveta intre Sibiu si Bucuresti, intre Sibiu, Bucuresti si alte locatii.

Este nevoie de foarte multa coordonare, intelegere. incerc sa fiu, pe cat posibil, in week-end-uri acasa, daca nu reusesc poate vin ei spre Bucuresti, sau ne intalnim in alta parte. Este greu, dar nu imposibil. Am invatat ca nu conteaza neaparat doar durata ci mai ales calitatea timpului petrecut impreuna.