Mai batrani ca mileniul

Un tei si un stejar - mai bãtrâni decât majoritatea cetãtilor, fortificatiilor si bisericilor din judet. Stejarul de la Bradu, despre care se spune cã ar avea 1.000 de ani, a fost incendiat de un necunoscut.

Unul are o mie de ani, iar celãlalt, în jur de 600. Cei doi copaci ar fi cel mai în mãsurã sã-i rãspundã lui Eminescu "Ia, eu fac ce fac demult...".

La Ocna Sibiului, douã monumente protejate prin lege au intrat în conflict. Teiul secular si Biserica Reformatã din Ocna nu mai au loc în aceeasi curte. Pentru cã rãdãcinile arborelui urias sapã la fundatia lãcasului de cult, vechi de aproape 750 de ani, preotul care slujeste aici vrea sã-l taie.

Un alt bãtrân sibian, stejarul de 1.000 de ani de la Bradu, îsi trãieste ultimii ani din viatã. Aproape pietrificat, cu crengile rupte de vânt, si-a pierdut, acum 2 ani, si ultimele ramuri care mai înfrunzeau. Anul trecut, un "binevoitor" a încercat sã grãbeascã procesul, aprinzând arborele.

Teiul de sub bisericã
Uriasul copac din curtea "bisericii unguresti" este vizibil chiar de la intrarea în localitate. De aproape este, însã, si mai impunãtor. O plãcutã ruginitã explicã, în limba maghiarã, cã teiul din Ocna nu este un copac oarecare. În anul 1966 s-a stabilit cã vârsta arborelui este mai mare de 566 de ani.

"Este situat foarte aproape de porticul dinspre nord. Este asezat, practic, în usa bisericii. si ãsta nu este singurul inconvenient. Rãdãcinile copacului au ajuns sub bisericã si preseazã acum constructia. Am vrut sã-l tai, dar cei de la Protectia Mediului nu mi-au permis. Îi înteleg, dar mã îngrijoreazã si soarta uneia dintre cele mai vechi biserici din sud-estul Transilvaniei", explicã aproape la fel de impunãtor preotul Sándor Szántó.

Dacã preotul reformat ar intra bucuros cu drujba în teiul secular, autoritãtile locale si cei de la ANPM au planuri mari pentru bãtrânul arbore. Mai nou, pozitia sa exactã a fost stabilitã prin GPRS pentru ca teiul sã fie inclus pe hãrtile turistice.

Aprins de un necunoscut
Stejarul "de 1.000 de ani" nu este la fel de usor de gãsit ca teiul ocnenilor. Aflat în inima pãdurii dintre Bradu si Casolt, impunãtorul arbore a devenit un reper turistic local.

Sasii din Bradu obisnuiau sã îsi ducã acolo rudele venite în vizitã din Germania. La fel procedeazã azi profesorii de la scolile din împrejurimi, care organizeazã frecvent drumetii, pentru a le oferi elevilor ocazia sã admire arborele urias.

"Am fost si eu acolo când eram copil. tin minte cã am rãmas cu gura cãscatã când am ajuns lângã copac. A trebuit sã ne tinem de mânã 13 bãieti pentru a înconjura copacul", povesteste tehnicianul silvic Ion Vasilescu.

Din pãcate, maiestuosul arbore nu mai este la fel de impunãtor ca în perioada sa de glorie. Sfârsitul i-a fost grãbit, acum doi ani, de un incendiu provocat de un necunoscut. Atunci, flãcãrile au distrus si ultimele urme de viatã rãmase în arborele de lângã "mormintele hunilor". De atunci, un singur ram a mai înfrunzit primãvara. Aceastã minune nu a durat însã mult. Anul acesta a fost primul în care stejarul secular nu a mai rodit.

Morminte de huni
Legenda spune cã la rãdãcinile arborelui urias sunt înmormântati rãzboinici huni. "În 1945 Hugo Hihn, directorul scolii germane, ne-a dus în pãdurea dintre Casolt si Bradu, sã vedem <>. Ne povestea multe despre rãzboinicii înmormântati la umbra arborelui urias. De atunci, de fiecare datã când plec la vânãtoare trec pe acolo. Acum câtiva ani, a venit aici un grup de arheologi de la Cluj si a cercetat mormintele din apropierea copacului. Au gãsit multe obiecte vechi care au ajuns la Muzeul de Istorie din Cluj", povesteste Gabriel Maier , vânãtor pasionat si unul dintre putinii sasi rãmasi în Bradu.

Arbori protejati
Pe teritoriul judetului Sibiu existã mai multi arbori protejati prin Hotãrârea Consiliului Judetean 64/2004 ca monumente ale naturii. Printre acestia se numãrã si câteva exemplare care se aflã chiar în oras: stejarul din Grãdina Zoologicã si cele opt exemplare de tisa situate pe strada Turnului nr.5.