Nu-i bag vina lui Traian Basescu!

Cei care ma cunosc stiu ca sunt destul de slobod la gura si ca nu mi se face pielea de gaina la auzul unor expresii nu tocmai salubre. Acestea fiind spuse, va dati seama ca nu m-au facut niciodata sa rosesc derapajele verbale ale celor ce ne-au pastorit de la Cotroceni, din 1990 incoace. Nici "Mai animalule", "golanii din Piata Universitatii", "Muie, ti-am zis!?!", "tiganca imputita", "pasarica", nici macar recenta amenintare prezidentiala "Vezi, ca ne luam de ciuf!" n-au reusit sa ma miste in vreun fel. Eram obisnuit, sunt constient ca fac parte dintr-un popor care tolereaza si chiar agreeaza asemenea tratamente verbale. Cand se derula scandalul legat de presupusa palma data de Traian Basescu unui copil, la Ploiesti, in 2004, nu m-a intrigat atat gestul in sine, cat reactia multor oameni simpli la judecata: "Lasa, ca pe copil mai trebuie sa-l atingi. Ce daca i-a dat una? Bine i-a facut!". Aceeasi poveste se repeta si in cazul altei presupuse palme, de aceasta data administrata drept corectie - pare-se - de catre fratele presedintelui, domnul Mircea: "Lasa, ca n-a omorat-o pe aia!". "Aia" era, dupa cum banuiti, o femeie, dar nu traim intr-o perioada in care cavalerismul face mai mult decat o ceapa degerata. De ce ne-ar surprinde asemenea manifestari, de vreme ce dintotdeauna ne-au placut candidatii "populari", "de-ai nostri, din popor", am tanjit dupa contopirea puterilor statului cu norodul, dupa trasul de sireturi. Cine este mai vinovat? Presedintele, care a amenintat cu luatul de ciuf sau cel amenintat, pe care tremurau chilotii mai ceva decat la o febra de 40 de grade insotita de cumplite frisoane si care nu mai putea ingaima decat "Da, am inteles. Va asteptam"? Normal ar fi fost ca acel om, ghiocel, planta, ce-o fi, sa-i fi spus viteazului cu nume de imparat: "Nu va suparati, dar nu intra in atributiile dumneavoastra sa ma luati de ciuf. in plus, vorbind la persoana intai plural, cred ca pornesc cu un handicap, deoarece dumneavoastra nu aveti ciuf, deci, nu as avea de ce sa va apuc!". Nu bag mana in foc, ca presedintele nu i-ar fi indicat, in stilu-i smecheresc de batran lup de mare, un ciuf de rezerva. Revin: cine e vinovat? Traian Basescu sau cel cu ciuful amenintat? Fara doar si poate, ultimul si ceilalti, care impartasesc acelasi tip de reactie. Ati vazut vreodata pe cineva atragandu-i atentia vreunui demnitar ca vorbeste la pertu fara acordul bilateral al partilor? Nu. Ati vazut vreo reactie care sa faca trimitere la utilizarea normelor de comportament civilizat de catre cei care au avut parte de mitocanii directe sau cu perdea? Nu. Atunci? De ce am avea pretentia ca politicienii, presedintii, fratii presedintilor, soferii lor, cumnatii soferilor lor sa se poarte ca niste gentlemani? Nu cumva primim ceea ce place majoritatii? Cand cineva va ia la pertu fara sa va ceara acordul si vede ca nu reactionati, continua. Dupa care, probabil, va va lua si peste picior. Omul incearca si, vazand ca-i merge, continua. Se orienteaza repede, la fata locului. Cineva spunea ca fiecare popor isi merita conducatorii si viceversa. Mare dreptate avea.