O noua foaie parohiala ortodoxa

La 1937, in revista VREMEA, viitorul mare istoric al religiilor Mircea Eliade, pe atunci in varsta de 30 de ani, afirma intr-un articol: ...invierea unui Neam si mantuirea unui om nu pot fi nadajduite decat printr-o totala faramitare a omenescului, prin cea mai aspra lupta cu sine; intr-un cuvant, prin crestinizare!, iar in altul din aceeasi revista "politica-sociala-culturala " preciza cu luciditate: O revolutie sociala, daca se poate face fara Biserica, se poate face foarte bine alaturi de ea, nu impotriva ei. Era o vreme in care, ca si acum, coruptia cea mai sordida impletita cu un politicianism iresponsabil amenintau "lumea romaneasca " prin disolutia morala si, implicit, disparitia acelei lumi de pe scena istoriei. Era, cu alte cuvinte, ca si azi, mare nevoie de cuvantul de catehizare adresat poporului botezat al Romaniei.

Traditia tipariturii de invatatura pentru slujitorii si enoriasii lacasurilor de cult crestin aminteste Cartea deschisa a imparatiei, scrisa la anul 2005 de Bartolomeu Anania, pe atunci arhiepiscop al Clujului, in continuarea cartii de intelepciune teologica a pr. prof. Dumitru Staniloae, de la Institutul Teologic andreian din Sibiu, Spiritualitate si comuniune in Liturghia Ortodoxa (1986), si toate impreuna, pe urmele celor scrise in Talcuirea dumnezeiestii liturghii facute in secolul al XIV-lea de Sfantul Nicolae Cabasila din Tesalonic. Urmand aceasta cale a intelesurilor si rosturilor inaltatoare pentru om si revelate inca de la primele sinoade ecumenice din veacul al patrulea dupa Hristos, cand toti crestinii erau una si nedespartiti - rosturi si intelesuri pe care Sfanta Liturghie insasi le aduce in viata semenilor, tinerii preoti si mireni de la Biserica Sfanta Treime din Cisnadie scot de ceva vreme o "foaie parohiala " alcatuita din 16 pagini cu ilustratii color si in alb-negru, editata cu binecuvantarea i.

P.S. Laurentiu, mitropolitul Ardealului. Numele ei: CREDINÅ¢A CISNÄ‚DIANÄ‚. Caracterul literei de titlu, apropiat scrierii gotice, ba mai mult, folosind majuscula si pentru cel de al doilea termen care nu e decat un adjectiv cu functie de atribut in acuzativ, pare o complezenta dinaintea traditiei sasesti intemeietoare a cetatii Cisnadie, de autorii romani ai foii ortodoxe. Ei sunt, conform casetei redactionale, un "redactor ": pr. ic. drd. Florin Marius Uca, trei "colaboratori ": pr. Laurentiu Broscateanu, Adelina Uca, pr. Dan Constantin Iacob, iar in "grupul redactional ", un singur nume, la corectura: Marius Neagoi. Am primit la redactie Numarul 8, pe aprilie-mai 2011, dedicat cum era si firesc, sfintei sarbatori a invierii Mantuitorului. Telefonul pentru contact: 0729-31.59.53., e-mail: ucamarius@yahoo.com.

O lucrare de apostolat implineste oricare foaie parohiala, iar CREDINÅ¢A CISNÄ‚DIANÄ‚ nu se abate de la acest ideal, oferindu-i lectorului un adevarat tur de forta, in sensul dat de Nae Ionescu expresiei "idee-forta " sub specia excelentei omiletice. Foarte bine venite, articolele de colportaj menite sa largeasca orizontul de cunostinte religioase al cititorului credincios, cu scopul ca el sa stie cate ceva despre vechimea si stabilitatea durabila a traditiei careia, prin botez si marturisirea de credinta, ii este partas in ziua de azi. Pentru constientizarea trairii crestine, a necesitatii si frumusetii acestei trairi, in lume. Pentru trezirea credinciosului la datoria fiecaruia in razboiul nevazut, fata cu ispitirile celui viclean si pierderea calitatii de om crestinat a celui pacatos. Dintre titlurile, nesemnate fara exceptie, ale foii de la Cisnadie: Duminica Floriilor - intrarea Domnului in Ierusalim, Giulgiul de la Torino, Procesul lui Iisus Hristos / Complot impotriva Mantuitorului, Sfanta Lumina de la Ierusalim, invierea Mantuitorului - bucuria pascala, Obiceiuri Romanesti de Paste. Personal, desi acceptate ambele, optez pentru Pasti, nu Paste, din doua motive: mai intai, ca forma "Pasti - Pastilor " evita neplacuta confuzie din formularea "Paste fericit! " ce impinge in ridicol urarea crestina devenita salutul Sarbatorii Pascale (adica, te trimite la pascut), iar in al doilea rand, pentru ca preotul insusi striga atunci cu glas mare, chemand poporul enoriasilor in Biserica: -"Pastile, Pastile Domnului! Veniti de luati lumina! ". Consultarea unui editor cu experienta in meserie - neaparat inaintea tiparirii - ramane un deziderat pentru publicatiile noastre de gen. Altminteri, din soiul acesta de articole atat de necesare intru re-crestinizarea romanilor ateizati fortat timp de jumatate de secol de comunism, cu repercusiunile dezastruoase sub aspect moral-cultural-spiritual in societatea dezcrestinata, aproape barbara, in care traim, am ales un citat pastoral, emblematic pentru angajamentul foii CREDINÅ¢A CISNÄ‚DIANÄ‚ (in lupta ei de "crestinizare " actuala a celor prea multi dintre noi, vorba Eminescului: "crestini numai cu chelea "): Crestinismul este tot ce a cunoscut mai sfant, mai binefacator si mai salvator neamul omenesc, crestinismul este opera Jertfei si a invierii lui Hristos. Din moartea si invierea Lui credem si ne mantuim si traim in marile idei morale care au devenit patrimoniul omenirii intregi (pp. 15-16). Desigur, frumoase cuvinte, am zice noi, dar sa nu uitam in acest inflacarat discurs de tip paulinic, nici valoarea indiscutabil sacrificiala a puterii exemplului personal imbinat cu puterea cuvantului de intelepciune dumnezeiasca adresate lumii atunci, in anii cand Iisus, Fiul lui Dumnezeu, Hristosul cel uns in Cer si pe Pamant, li S-a aratat, a facut minuni si le-a vorbit oamenilor, contemporani ai intruparii Sale, invatandu-i cu fapta iubirii de oameni si Cuvantul rostit spre invatatura!

Bine ar fi ca si aceia dintre conducatorii Europei de azi, care s-au opus si se opun afirmarii caracterului crestin al uniunilor, aliantelor si asociatiilor interstatale europene, sa citeasca si ei foaia CREDINÅ¢A CISNÄ‚DIANÄ‚. Ar avea ce sa invete si sa inteleaga, pe teren, cum se spune...

mihai posada,

Florar 2011,

Sibiu-pe-Cibin