OCTAVIAN GOGA si AUREL VLAICU

in zilele de 28-29 august 1911, la Blaj, au avut loc serbarile prilejuite de aniversarea semicentenarului Asociatiunii pentru literatura romana si cultura poporului roman (ASTRA), intr-o at­mosfera de mare insufletire si bucurie romaneasca.

Venit-au arhiereii bisericilor noastre... venit-au nemuri­torii purtatori ai condeiului, mandria literaturii romane: Cosbuc, Caragiale, lorga, Åžt. 0. Iosif, Iuliu Maniu, V. Eftimiu si multi al­tii ce au stat in fruntea elitei noastre intelectuale. Apoi, pre­oti si mireni cu sufletele inaltate cu gandul la marele ideal al neamului - unitatea noastra culturala.

Pentru aceasta mare sarbatoare de suflet a romanilor, a fost ales Blajul, orasul incarcat de istorie, unde a rasunat odinioara glasul marilor dascali alesi ai neamului romanesc, unde s-au intru­nit de atatea ori in vremuri grele, cautand sfat si imbarbatare.

Octavian Goga, in calitate de secretar literar al ASOCIAÅ¢IEI, a avut sarcina de a pregati lucrarile adunarii, intocmirea de ra­poarte, manifestari cultural-artistice, expozitii, dar si pregatirea zborului legendar al lui Aurel Vlaicu.

Dupa efectuarea mai multor zboruri cu avionul "VLAICU II", soseste la Blaj, unde, in ziua de 29 august 1911, efectueaza zborul. Gandacul lui Vlaicu reuseste sa cucereasca inimile tuturor spec­tatorilor adunati in numar de peste 30.000, pe Campia Libertatii, sa vada minunea vremii.

Dupa terminarea festivitatilor, Caragiale se intoarce la Ber­lin, de unde-i scrie lui Goga, la Sibiu (la 14 septembrie), printre altele "... cum as mai petrece cu voi toti, dupa zborul de duminica! Te autorizez sa-i dai Vlaicului, cand s-a-ntoarce pe pamant, o palinca din partea mea, dupa traditie... ".

Conducerea ASOCIAÅ¢IUNII, 0. Goga si A. Vlaicu se intorc acasa sa pregateasca primul zbor de pe cerul Sibiului. Acesta a fost programat pentru ziua de duminica, 17 septembrie 1911. Din cauza vremii nepriel­nice, a fost amanat pentru duminica urmatoare. in acest rastimp, cei doi prieteni isi petrec timpul impreuna, calatorind la Rasinari si la Paltinis.

Zborul istoric de la Sibiu, cu avionul "Vlaicu II", conceput si realizat de catre Vlaicu insusi, de-o originalitate extraordinara, a avut loc la ora 5 d.m. Cu cateva zile inainte de zbor, avionul a fost depus intr-o incapere din oras si a putut fi vazut de catre toti cei ce-au dorit sa-l vada.

Sub privirile entuziasmate ale multimii (peste 40.000), veniti din Sibiu, din imprejurimi, dar si de mai departe, cu trenuri speci­ale, cu caruta, calari, sau pe jos. A fost o sarbatoare de suflet a romanismului, aflat sub oprelistea regimului austro-maghiar.

Zborul de la Sibiu nu s-a ridicat la aceeasi valoare ca cel de la Blaj, ceea ce l-a determinat pe Vlaicu in hotararea de a purcede la construirea avionului "VLAICU III".

Aceasta mare manifestare a avut loc pe campul rasinarenilor numit "La Lupi", situat in partea de sud a orasului. Pentru evocarea si cinstirea acestui mare eveniment, locuitorii acestui cartier al orasului au ridicat o troita, aflata astazi la capatul strazii Os­tirii. La interior exista o cruce din marmura alba, pe care, in par­tea posterioara sta scris "De aici a zburat, la 1910! (1911) MARELE AVIATOR AUREL VLAICU".

in materialul urmator, vom urmari cum au ajuns acesti doi romani ardeleni, cu un simt patriotic deosebit, sa devina prieteni deosebiti si colaboratori in slujba natiunii.

Octavian Goga, in aceasta perioada a fost secretar litetar al Asociatiunii. in luna septembrie 1909, primeste doua scrisori. Una din partea avocatului din Hateg, Victor Bontescu si cea de-a doua, de la luliu Enescu din Orastie. Prin acestea, Goga este invitat sa vina la Orastie pentru a vedea minunatiile inventate de catre ta­narul inginer Aurel Vlaicu, si, in acelas timp, impreuna sa stabilea­sca modul cum poate fi ajutat, moral si material, in realizarea vi­sului sau de a construi avionul multvisat - masinaria zburatoare.

La primirea acestor scrisori, Goga si-a amintit de Vlaicu, un vechi coleg de la Gimnaziul regesc-unguresc de Stat din Sibiu, de inventiile ce le facea in perioada sibiana. Printre acestea a inven­tat o turbina??? pe care a realizat-o la fabrica Sieger din Sibiu.

in aceasta perioada a fost foarte ocupat cu plecarea la Buda­pesta, dar la intoarcere, coboara din tren, la Orastie. Din informa­tii, il intalneste pe Vlaicu, calare pe o bicicleta, inventie proprie. Pleaca impreuna la Bintinti, in satul natal, cu o trasura. Aici in­cep amintirile din timpul gimnaziului de la Orastie, Sibiu, apoi facultatea la Budapesta, Munchen, armata la Pola. Angajat la Fabrica automobile Oppel din Russelsheim-Frankfurt, in calitate de inginer. De aici, vine in tara, pentru a da inventia sa Å¢arii Romanesti (1908). incepe sa-i arate inventiile sale, printre care si avionul fara motor (monoplanul) cu care a facut zboruri pe Campia Muresului, tras de catre un atelaj din trei cai, spre uimirea si supararea tatalui.

La despartire, stabilesc ca data a plecarii la Bucuresti ince­putul lunii octombrie. in capitala Regatului Romaniei, a luat lega­tura cu personalitati de decizie, Spiru Haret - ministrul instructi­unii publice, generalul Grigore Crainiceanu - ministrul de razboi.

La data de 2 noiembrie 1909, Aurel Vlaicu este angajat ca inginer la Arsenalul Armatei din Dealul Spirii, asigurandu-i sala­riul si fondurile necesare realizarii visurilor sale.

Cel doi se despart, dar tin legatura prin scrisori, dar si cu ocazia vizitelor dese pe care Goga le face la Bucuresti.

La inceputul anului 1910, Vlaicu ii scrie lui Goga: "Haide frate la Bucuresti de ma scoate din belea, ca istea fac politica din aeroplan...". in scrisoarea din 25 aprilie 1910, ii scrie: "Frate Tavi! Vad ca prea a-i apucat-o in spre deputat, nici nu-mi scri nimic. Eu am facut masina gata, mi-a reusit foarte bine, motorul e expediat din Paris, acus vine. As dori sa fi aici la primul zbor in 10 mai. Scrie-mi, te sarut, Vlaicu".

Au urmat intalnirile lor de la Blaj si Sibiu.

Ultima lor intalnire se petrece in ianuarie 1912, la Budapes­ta, cand Aurel Vlaicu vine sa-l ajute pe Goga, in scandalul politic, iar ultima scrisoare dateaza din 9 martie 1912, cand Goga era inchis la Seghedin, prin care Vlaicu il imbarbateaza.

La 12 aprilie 1912, Sextil Puscariu ii scrie lui Goga despre zborul lui Aurel Vlaicu efectuat la Cernauti, in fata unei mari multimi, si unde a fost prezent.

Aflat la Paris, Octavian Goga, la 5 iulie 1913, primeste o scri­soare din partea lui V. Goldis care, printre altele, il anunta ca Aurel Vlaicu lucreaza de zor la noul sau avion "Vlaicu III", dar colecta pentru suma necesara se desfasoara foarte greu si ii cere ajutorul si sprijinul.

Aurel Vlaicu realizeaza primul sau avion "VLAICU l", cu care va efectua primul zbor - intrat in istoria aeronauticii romanesti, la data de 17 iunie 1910, pe campul de la Cotroceni, de fata fiind inalte personalitati ale guvernului, precum si printul Carol.

Au urmat alte zboruri, printre care si in scopuri militare, cu viteza si inaltime tot mai mare. Asa a fost cel efectuat la mane­vrele militare de la Slatina, din 26 septembrie 1910. Cu aceasta ocazie a transportat un ordin de operatii, la Piatra-Olt. Zborul s-a desfasurat in conditii bune, iar Vlaicu a inmanat printului mostenitor Ferdinand de Romania, primul mesaj oficial adus pe calea aerului. Prin acest zbor, Romania a devenit a doua tara din lume (dupa Franta), care a folosit avionul si in scopuri militare.

Dar, avionul "VLAICU l" dupa cinci luni de zboruri intense, a dat semne de oboseala si astfel s-a hotarat construirea avionului "VLAICU II", mai performant si mai usor. Acesta a fost realizat in atelierele Scolii Superioare de Arte si Meserii din Bucuresti. Dupa efectuarea mai multor zboruri de incercare, cu acest avion soseste la Serbarile Jubiliare ale ASOCIAÅ¢IUNII de la Blaj, si apoi la Sibiu.

"Gandacul", cum a fost numit in presa vremii aparatul zburator creat de catre Vlaicu, dupa ce a cucerit inimile romanilor, pleaca in strainatate, pentru a arata lumii realizarile spiritului roma­nesc in acest domeniu, simbolul realizarii gandurilor, solul fara pereche al inaltimilor.

Ocazia prielnica a fost oferita de Expozitia si Concursul International de Aviatie, organizate la Aspen, langa Viena. Acestea au avut loc in zilele de 23-30 iunie 1912. Aici, inginerul aviator roman, Aurel Vlaicu, a primit cinci premii, clasificandu-se pe locul trei, din 43 de participanti, din opt tari, fiind singurul partici­pant al Romaniei.

in vara anului 1913, Aurel Vlaicu cu avionul sau, a participat ca voluntar la cel de-al Doilea Razboi Balcanic, prin efectuarea mai multor raiduri deasupra Bulgariei, alaturi de cele doua excadrile ale printului Bibescu.

Dar visul si dorinta sa arzatoare erau de a stabili o punte de legatura aeriana intre fratii romani aflati pe ambele parti ale Carpatilor, considerand-o fapta de patriotism. Acest vis era pe cale de a fi infaptuit. Se hotaraste ca incercarea temerara sa fie facuta in ziua fatidica de 13 septembrie 1913. Aurel Vlaicu decoleaza la ora 15 si 20 de minute, pentru ultimul sau zbor. Dea­supra localitatii Branesti-Prahova, avionul sau credincios l-a tradat sau... Vlaicu a plecat la ceruri lasand o durere imensa neamului romanesc. Marele Vlaicu s-a stins ducand cu sine secre­tul genialei sale inventii.

Corpul neinsufletit al lui Aurel Vlaicu a fost depus la Cimitirul Bellu si inhumat in parcela de onoare, cu onoruri mili­tare. Pe ultimul sau drum, pavoazat cu drapele nationale, acest ade­varat erou national, a fost insotit de catre o multime imensa ce i-a apreciat munca, patriotismul si devotamentul. Sicriul Marelui Disparut a fost insotit de aeroplanul sau "VLAICU I", care a fost scos special din hangarul armatei, cu ocazia acestui tragic eveni­ment .

Miercuri, 17 septembrie 1913, a fost zborul lui Aurel Vlaicu spre infinit, ducand cu El o parte din sufletul romanilor.

Tragicul eveniment il gaseste pe Octavian Goga departe de casa, pribegind prin Europa si Africa. Anuntul cutremurator l-a citit intr-un ziar, cand a descins din vaporul ce-l aducea in Fran­ta, din Tanger. Ajuns la Paris, zdruncinat de pierderea genialului sau prieten, scrie un eseu intitulat DRUMUL UNUI CUCERITOR-Aurel Vlaicu. Acesta a fost publicat in revista "Luceafarul" si apoi in volumul PRECURSORI.

Din Brasov, la 9 ianuarie 1914, Goga primeste o scrisoare din partea lui Al. Bogdan, prin care il invita sa viziteze atelierul lui Cornel Medrea, in care a expus un bust si un proiect al monu­mentului ce-l reprezinta pe ilustrul inventator Aurel Vlaicu.

Izbucnirea Primului Razboi Mondial il gaseste pe Goga la Pa­ris, intr-un voiaj de serviciu. Este urmarit de catre autoritatile austro-ungare pentru a-l pune din nou dupa grati. Pe un drum oco­lit, ajunge la Bucuresti, in luna august, si intra in lupta pentru iesirea din neutralitate, in vacarmul politic si pribegia ce au urmat in fruntea propagandei nationale.

in aceasta perioada zbuciumata, Octavian Goga nu a uitat de genialul sau prieten, A. Vlaicu, avionul realizat de catre acesta si posibilitatea ca inventia sa sa fie folosita din plin de catre armata romana. in acest sens, face demersuri la Ministerul de raz­boi si la 27 august 1915 primeste raspuns favorabil din partea generalului Åžt. Panaitescu. Totodata, Goga se gandea la nazuinta, visul lui Vlaicu, zborul unitatii romanilor peste Carpati. Sprijinul reciproc a acestei dorinte a venit din partea unui alt prie­ten al lui Aurel Vlaicu, Lt. Mircea Zorileanu, devenit pilot cu bre­vetul Nr. 2/1911, obtinut la Scoala de aviatie de la Cotroceni, de curand infiintata la initiativa principelui Valentin Bibescu.

Gandul intim si dorinta de o mare noblete sufleteasca de a realiza visul prietenului sau Vlaicu, zborul victoriei peste Carpati, care-l framanta pe Goga, era ca impreuna cu Mircea Zorileanu sa realizeze aceasta idee scumpa, pe un avion tip "VLAICU".

Cei doi au preluat avionul "VLAICU III" si au inceput prega­tirile prin antrenamente zilnice, fizice si tehnice.

Framantarile si zbuciumul acelor zile au impiedicat realiza­rea "Marelui zbor". A urmat mobilizarea generala si intrarea Roma­niei in razboi (27 august 1915), dezastrul de pe front, refugiul din Moldova, iar pentru Octavian Goga, anii de pribegie.

Maiorul Mircea Zorileanu a gasit timpul necesar ca, cu spriji­nul lui Goga, sa scrie volumul "Pentru Carpatii Nostri", aparut in vara anului 1916 si care evoca amintirea, patriotismul, si realiza­rile obtinute de catre ilustrul sau prieten Aurel Vlaicu, ce s-a stins, ducand cu sine secretul genialei sale inventii. Acelasi maior refugiat la Iasi, a realizat primul zbor peste Carpati la 12 iunie 1917, intr-o misiune de lupta pe un alt tip de avion.

Dupa ocupatia germana a Bucurestului din decembrie 1916, avi­onul "VLAICU III" a ramas in hangar, sechestrat de catre acestia. Nici astazi nu se cunoaste soarta ce a avut-o.

P. S. in cotidianul Tribuna-Sibiu din 14 septembrie 2009, se comu­nica faptul ca un grup de initiativa in frunte cu Mircea Å¢iplea, ca respect si cinstire a memoriei si realizarile marelui geniu romanesc, inginerul Aurel Vlaicu, vor realiza o macheta, in marime reala a avionului "VLAICU I", pe care-l vor expune in Piata Mare a Sibiului, in toamna anului 2010. Aceasta initiativa laudabila inca nu a fost concretizat, dar mai asteptam ca in curand sa fie rea­lizata.