sep 21 2011
|
|
|
Simtind nevoia unei adulari suplimentare, institutionalizate, Nicolae Ceausescu a infiintat si Consiliile oameniilor muncii de nationalitate maghiara, germana, sarba (pe structura celui maghiar, in decembrie 1989 s-a constituit in doi timpi si trei miscari U.D.M.R.-ul). Ca atare, le-a "impus " romanilor sa aiba si cate cel putin un mare prieten, desigur, de notorietate, din randul acestora. Asa, din randul sasilor un prieten al nostru a fost pastorul si carturarul Stephan Ludwig Roth, dar pe adevar, atitudinea sa corecta fata de romanii transilvani platind-o cu viata (in 11 mai 1849, revolutionarii maghiari l-au asasinat la Cluj). Din randul maghiarilor, un mare prieten a fost secuiul Gábor Áron. in toamna anului 1848, in plina revolutie in Imperiul austriac, Curtea imperiala a refuzat sa mai accepte pretentiile mereu crescande ale revolutionarilor unguri; ca urmare conducatorii acestora nu l-au mai recunoscut pe imparat si au proclamat Ungaria independenta de Imperiul habsburgic. A izbucnit in Imperiu razboiul civil. Romanii transilvaneni s-au aliat cu austriecii, care ne-au promis drepturi nationale, cu tot ce decurgea din ele. intr-o adunare tinuta in secuime, la Lutita, in 3-4 octombrie 1848, secuii s-au declarat de partea revolutiei ungare, au alungat autoritatile austriece, s-au inarmat si, in frunte cu revolutionarul Gábor Áron, au navalit in Campia Transilvaniei, pana dincolo de Cluj, si au distrus tot ce era romanesc in calea lor: romani batrani, tineri, femei, copii. Un alt mare prieten ne-a fost, si... ne este, poetul ungur PetÅ‘fi Sándor. in Sibiu, pe casa situata in strada Tipografilor, nr. 23, o placa comemorativa ne aminteste de trecerea lui prin urbe: "in aceasta casa a poposit in ziua de 1 aprilie 1849 marele poet maghiar PetÅ‘fi Sándor, luptator pentru libertate ". Ce a insemnat popasul lui in Sibiu? Era mana dreapta (aghiotant) al generalului Iosif Bem, conducatorul ostirii revolutionare maghiare care a navalit in Transilvania, facand prapad; a ocupat si Sibiul, unde a procedat la fel. Ca un amanunt, la cucerirea Sibiului de catre unguri, membrii Comitetului National Permanent Roman, conducatorii revolutiei romane, aflati atunci in Sibiu, abia au scapat cu fuga (Åžaguna, Baritiu s.a.); au si distrus arhiva acestuia, incat, in totalitate, revolutia romana din Transilvania nu va putea fi reconstituita vreodata. Acum, eu nu as vrea sa reproduc din poeziile marelui poet ungur pline de ura la adresa romanilor. Mai mult, cu stupoare absolut pozitiva, am aflat nu de mult ca si un parc (sau zona verde) de pe strada Alba Iulia ii poarta numele. Ce interes or fi avand autoritatile locale eu n-am cum sa cunosc, dar avem o Directie Judeteana pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National, despre care vreau sa cred cel putin (nu-i cunosc in totalitate preocuparile) ca nu a fost copartasa la atribuirea numelui acestui loc public, care mi se pare cel putin deplasat. Pe aceeasi strada, Tipografilor, la nr. 20, a locuit si si-a trait o mare parte din viata si activitate un mare roman transilvanean din generatia Astrei, distinsul profesor de filologie si istorie Silviu Å¢eposu, pretedinte al Despartamantului central din Sibiu al Astrei si vicepresedinte al Asociatiunii in perioada interbelica. Un om care a avut mari merite in organizarea invatamantului preuniversitar romanesc din Transilvania in anii imediat urmatori Unirii din 1918, un om care a contribuit la reorganizarea Astrei in noile conditii create in Romania Mare, un remarcabil dinamizator al vietii culturale, scolare, economice si morale al lumii satului transilvanean din acea vreme. Casa lui este exact vizavi de casa pe care e placa dedicata lui PetÅ‘fi Sándor. Nu exista nici o placa pe casa lui Silviu Å¢eposu, dupa cum nu exista nici pentru alti corifei ai Astrei care au trait si au activat in Sibiu. in acest an aniversam 150 de ani de la infiintarea, in Sibiu, a Asociasiunii Transilvane pentru Literatura Romana si Cultura Poporului Roman. Doresc din plin o aniversare pe masura importantei Asociatiunii. Dr. Mihai RACOVIÅ¢AN P.S. Exista in Sibiu o statuie (sau un bust macar) al lui Ioan Inocentiu Micu Clein, cel mai mare roman pe care l-au dat romanii transilvaneni? Cu el a inceput emanciparea romanilor ardeleni, cu el putem incepe a vorbi despre natiunea romana, a fost si primul martir al cauzei nationale. Avram Iancu, marele nostru erou, a fost mult mai legat de Sibiu decat de Targu Mures sau de Cluj, orase in care statui impunatoare il cinstesc (cea din Cluj este discutabila ca realizare). Oare ii vom putea ridica un bust? Cum privim istoria nationala, istoria Sibiului?
Alte stiri adaugate miercuri, 21 septembrie 2011Arhiva stirilor locale |
Harta Sibiu(in curand harta multimedia) |



