Portul popular, sarbatorit cu joc in "pavilon"

in ciuda gradelor aratate de termometru, multa lume s-a strans ieri, la amiaza, in mijlocul comunei Gura Raului. Cei mai multi au venit imbracati romaneste, altii, desi au uitat acasa "cratinta" si itarii, tot au raspuns la chemarea sarbatorii portului popular, organizata in luna august de cativa ani incoace. Åži bine au si facut ca si asa sunt tot mai putini cei care se imbraca romaneste. Hainele pe care strabunicii le purtau odata zi de zi au ajuns acum vesminte bune de etalat doar la sarbatori sau evenimente speciale, asa ca exemplul de la Gura Raului ar putea fi imprumutat si de alte localitati. De fapt, de asta a si fost initiata Sarbatoarea portului popular de profesorul Dumitru Cimpean: ca hainele Romanesti sa fie imbracate mai des. Zis si facut, asa ca ieri lumea s-a strans sa sarbatoreasca portul popular.

Evenimentul a urmat tipicul stabilit in ultimii ani, asa ca dupa iesirea de la biserica, lumea nu s-a mai grabit spre pranzul de acasa, ci s-a asezat frumos pe scaune sau la umbra ca sa urmareasca spectacolul oferit de ansambluri si formatii din Gura Riului, Fanfara din Rupea, Veteranii - Junii Sibiului, Maria Lepindea, Camelia Cosma Brad si Traian Stoita.

Ei, dar cum pofta de joc se isca privindu-i pe altii jucand, pe la ora 13, cu mic, cu mare, "guranii" s-au mutat in "pavilon", ca acolo tot e loc sa joace fiecare si doar acolo s-a jucat si in trecut.



Jocul de azi, jocul de altadata



Lume pestrita ca in 2011 sigur nu vedea "pavilonul" in urma cu un secol. Åži a fost pestrita lumea ce s-a pus pe jucat ca doar a cantat Fanfara din Rupea si s-au prins in jiene tineri si batrani, oameni imbracati romaneste si cei imbracati nemteste. Åži n-a fost deloc un lucru rau ca doar asa invata copiii si tinerii sa pretuiasca hainele romanesti. imbracandu-le si sarbatorindu-le prin joc. De imbracat in port traditional sau, mai bine zis, in haine romanesti se mai imbraca lumea doar biserica si nici atunci toti. Noroc cu batranii, ca ei sunt cam 75% dintre cei care se imbraca romaneste", spune Ilie Peana.

Cine a fost mai cuminte a stat pe margine, a privit si a mai depanat cate-o amintire din anii tineretii cand la joc se iesea in fiecare zi de sarbatoare: "Pe la 3 veneam la joc, noi, ficiorii stateam in pavilon si chemam la joc fetele; ele stateau pe pod. Jucam pana la opt sara, apoi plecam acasa. Dupa 8 sara nu mai vedeai nicio fata pe ulita, ase ere atunci", povesteste Ion Richita. "Da, po pod stateam si ne faceau ficiorii semn ca sa ne invite. Åži daca te chema unu` si nu vroiau sa joci cu el si apoi te duceai sa jocu cu altu, iti canta muzica si te scotea afara din joc. Mare rusine era!", completeaza Maria Gligoria si Maria Stanciu, in timp ce-i privesc pe tineri si batrani invartindu-se in "pavilon".

Aici, in "pavilonul"construit in secolul al XIX-lea era centrul petrecerilor de altadata, aici se bagau fetele-n joc, aici se leau prietenii, aici se gaseau mirii, aici se canta cat tinea cununia in biserica. Åži totul se intampla in alb si negru, adica in hainele romanesti pe care "guranii" ne aduc aminte ca trebuie sa le sarbatorim si sa le imbracam mai des. (M. S.)