Proiectul de dezvoltare turistica "Paltinis - Cindrel" are girul sibienilor

Sibienii prezenti, ieri, la dezba­terea publica privind proiectul de dezvoltare turistica "Paltinis - Cindrel" au fost de acord cu studiul de oportunitate privind dezvoltarea zonei Paltinis - Cindrel, aducand observatii si critici importante ce vor fi luate in considerare atunci cand vor incepe demersurile pentru realizarea studiului de fezabilitate al investitiei. Aproape 50 de persoane, intre care oameni de munte, organizatii din domeniul turismului, primari din Margi­nimea Sibiului, functionari pu­blici, dar si oameni din mediul privat, au fost prezenti, timp de aproape doua ore, in sala de conferinte a Consiliului Judetean. Acestora li s-au adaugat Martin Bottesch, presedintele Consi­liului Judetean, primarul Klaus Iohannis, Cornel Surdu, primarul comunei Poplaca, si reprezen­tantii firmei care a realizat studiul de oportunitate. Atat presedintele CJ, Martin Bottesch, cat si primarul Klaus Iohannis au spus in deschiderea dezbaterii ca studiul de oportunitate a fost realizat in conditii destul de bune si ca este foarte important ca sibienii sa-si expirme punctul de vedere, astfel incat asociatia nou constituita intre CJ si primariile Sibiu si Poplaca sa poata merge mai departe cu acest proiect.

Ce au spus oamenii de munte

Printre primii care si-au expri­mat punctul de vedere a fost omul de munte Alexandru Con­stantinescu. Cu toate ca exista in studiu unele exprimari care lasa loc de interpretari, el a sugerat reprezentantilor socie­tatii care au realizat studiul sa lucreze mai putin pe hartie si sa ia la pas zona Paltinis - Cindrel, pentru ca nu exista "campia Sibiului". Alexan­dru Constantinescu a spus ca este bine ca, in sfarsit, se face ceva concret pentru dezvoltarea statiunii Paltinis, acesta propu­nand ca in proiect sa se acorde o atentie mai mare zonelor Trans­al­pina si Valea Sadului, precum si monumentelor naturale pro­tejate prin lege. O alta problema ridicata este faptul ca exista prea putine refugii pentru turisti. Con­stan­tinescu a incheiat afirmand ca prima etapa a proiectului trebuie sa se concentreze pe zona Batrana.

Un alt sibian, iubitor de munte, a venit cu propuneri concrete. Constantin Voiciulescu a sugerat res­ponsabililor proiectului sa reali­zeze un studiu hidrologic asupra zonei Paltinis, avand in vedere ca, in ultimii ani, cantitatile de zapada cazute in zona sunt tot mai putine. in aceste conditii, pro­ducerea zapezii artificiale devi­ne o componenta foarte impor­tanta in proiect. Acesta spune ca fiecare metru de zapada artifi­ciala implica costuri destul de ridicate, care necesita acumulari de apa, energie electrica si nu in ultimul rand, oameni. Totodata, Constantin Voiciulescu a cerut sa fie realizata o protectie forestiera pentru viitoarea zona turistica, in sensul ca exploatatiile forestiere sa fie facute mai cu grija. El a propus si conceput "parcari in trepte", adica locurile de parcare sa fie amenajate la altitudini diferite care sa permita turistilor accesul la partiile de schi din orice loc al statiunii.

O alta sugestie utila este ame­najarea unui traseu pentru telegondola, amplasata intre Paltinis si zona Batrana.

La randul sau, Dumitru Ungu­reanu, fostul director al Agentiei de Mediu Sibiu, a atras atentia res­ponsabililor proiectului asu­pra zonelor protejate "Natura 2000", care obliga la destule restrictii.

La final, Martin Bottesch a spus ca dezbaterile nu s-au incheiat si ca asteapta in continuare obser­vatii si propuneri pentru imbu­natatirea proiectului.

Cum va arata zona Paltinis - Cindrel

Proiectul de dezvoltare Paltinis - Cindrel se va realiza progresiv, in mai multe etape; pentru ince­put in proiect vor fi implicate Con­siliul Judetean, Primaria Sibiu si Primaria Poplaca, iar ulterior se vor alatura proiectului si prima­riile din Marginimea Sibiului. Va­loa­rea investitiei din zona Pal­tinis - Cindrel se ridica, pentru prima faza, la suma de 44 de milioane de euro, in timp ce suma nece­sara pentru punerea in practica a proiectului a fost evaluata la 124 milioane de euro. Dupa ce vor fi gata studiile, urmatorul pas va fi gasirea de finantari, iar realizatorii planului spun ca solutiile pot fi fondurile neram­bursabile europene, dar si pro­pu­neri de facilitati fiscale pentru firmele care investesc in statiuni si parteneriate cu societati private. in urma acestei investitii, in zona ar urma sa fie create peste 40 de partii cu diferite grade de dificultate, cu o lungime totala de 49 de kilometri si s-ar intinde pe 159 de hectare. Partiile de schi vor costa 10,7 milioane de euro, iar diversele dotari pentru partii sunt estimate la 4 milioane euro.

Investitia cea mai scumpa va fi pentru realizarea instalatiilor de transport pe cablu, evaluate la 47,5 milioane euro, bani cu care vor fi construite un telescaun, banda sau baby schi, pe o lungi­me de aproape 12 kilometri. Costurile pentru amenajarea dru­murilor de acces si a parcarilor ar putea fi de 17 milioane de euro, in conditiile in care ar fi nevoie de 2.850 de locuri de parcare pe domeniul public, parcari ce vor acoperi o suprafata de 7,4 hectare.

Zonele de acces la partii si spatiile comerciale ar urma sa coste peste 20 milioane euro, iar restaurantul ce este prevazut la altitudine va costa aproximativ un milion de euro.

Sunt prevazute si partii de sanie, tiroliene, trasee de cicloturism si de ciclism de coborare, un centru de echitatie, o gradina alpina ce se poate intinde pe 5 hectare si este legata de rezervatia naturala, o pista de kart de coborare, un lac de scaldat, parc de aventura cu 90 de tipuri de jocuri, trasee de drumetie pe 23 de kilometri si un lac de doua hectare populat cu peste si amenajat pentru pescuit.

La finalul investitiei, Paltinisul ar urma sa aiba o capacitate de 11.800 de turisti, iar domeniul schiabil de 9.074 persoane.

(C. P.)