... sa arda anul vechi intr-un cosciug

ingropatul anului

in Saliste, de cum trece amiaza, cum creste zarva. Junii din ceata s-au strans deja de vreo ora si mesteresc la... un cosciug. Au adus scanduri si acum le "cos" in cuie: "Hai, ficiori, ca mintenas vin fetele la bute!", se aude vocea judelui. Åži mainile incep sa alerge mai iute si cuiele dispar in scanduri. incet-incet loviturile de ciocan sunt tot mai rare si linistea se lasa peste ulita...

Dar nu sunt multe clipe de ragaz pentru ca, pe inserat, glas de fete se aude pe ulita: "Hai, Ioana, gata esti?"- intreaba una din portita. "Uuuu, da' multe scoverzi ai mai facut!" - se aude vocea altei fete. Se indreapta toate spre casa gazdei unde tot petrec de la Craciun si vor mai petrece pana la Sfantul Ion. Åži niciuna nu merge in seara asta la joc cu mana goala: toate duc in maini blide cu uscatele si scoverzi. La gazda, petrecerea a inceput deja si diplasii nu mai au o clipa de liniste, asa ca pana la miezul noptii melo­diile se tin lant. De cum se apropie ora 12, parca-parca se sparge petrecerea: "Gata, juni, merem sa-ngrop[m anul!" Acesta-i semnalul pe care feciori si fete il asteptau si deodata toata veselia se transforma in jele, in timp ce feciorii iau sicriul pe umeri, iar fetele se insira in spatele lui si incep sa jeleasca anul vechi ce se incheie deja. Åži strabat o ulita si inca una si inca una pana ce ajung la "pavilon": aici se inmorman­teaza anul. Cum? Cu flacari multe in care arde coparseul anului vechi... si cand focu-i stins si anul vechi si toate necazurile lui sunt uitate, noul an se arata in veselia ce inunda ceata de feciori si fete.

... si cainii latra ca sa te insori

Abia s-au ridicat de la masa de amiaza feciorii din Åžmig ca si-au si dat intalnire in mijlocul satului. Dar au treaba: si aici anul nou aduce foc. Asa ca din curtea lui Ion si a lui Gheorghe si a lui Achim ies carute cu lemne si uluci rupti. "- Mai traba lemne? - Adu mai bine niste carpe"- vine raspunsul. Zis si facut, asa ca nici nu se face ora 4 ca pe dealul lui Balamuc si pe dealul lui Cezar au aparut deja gra­mezile de lemne.

De cum se lasa seara, flacarile scapara in semi-intuneric si tot scapar[ usor pana devin flacari ce lumi­neaza satul in noapte. Feciorii au dat deja ocol valvatailor de pe cele doua dealuri: se incal­zesc ba la gura focului, ba cu o gura de rachiu, ba strigand peste sat. Åži din cand in cand se opresc: "- Ma, parca s-a auzit un caine... De unde? - De la casa lu' nea Ilie. - Ba nu, cred ca e de la Anita", raspunde altul. Åži stau feciorii cu urechile ciulite, ca doar stiu bine ca de acolo de unde latra cainii, de acolo isi vor lua mirese.

Åži daca tot e vreme de asteptare, e loc si de glume pe seama fetelor batrane. "Oare Ioana de ce nu s-o fi maritat?", intreaba unul. " O fi fost pretentioasa, o ales pan-o cules. Ca doar stie tot satul ca si Niculae si Ionica i-or facut curte", raspunde altul. Åži uite-asa din vorba in vorba, se duce anul vechi si vine altul nou.

Cu portitele furate

Poznasi la vorba sunt flacarii din Åžmig si poznasi la fapta sunt cei din Alma. De cum se lasa seara, feciorii incep sa se arate pe ulitele satului. Dar se ascund pe dupa colturi, se pitesc pe dupa garduri, doar doar le-o iesi vreun Vasile inainte sa-l prinda si "sa-i ude" ziua de nume. "Uite-l, ma, pe Vasile al lui Nae. Hai, pe el!" se aude semnalul si sapte flacai tabarasc pe ortacul insurat anul trecut. Nici nu apuca omul sa se dezmeticeasca `i se trezeste legat si agaat de un pom cu capul in jos. "Dai vin, te dezlegam! Nu dai, aici ramai!", spun feciorii mai in gluma, mai in serios. "- Dau, o litra - Una?! Zece vrem - Prea mult! - Hai ca dau patru litri - Ba cinci" - si targu-i gata si Vasile-i dezlegat si merg cu totii sa ingroape anul vechi cu o gura-doua de vin. Asa-i in Alma: de te cheama Vasile si iesi pe ulita in ajun de Sf. Vasile, trebuie sa platesti cu litri buni de vin.

Åži nu se cumintesc feciorii, ca doar n-or dormi in noaptea dintre ani. De cum a trecut miezul noptii si luminitele de la ferestre dispar, cum ies din nou flacaii tiptil-tiptil pe ulita. "Hai, ma aici, la Aron, ca s-o stins lumina si doar are fata de maritat si stie ca in noaptea dintre ani nu se doarme", "Åži dupa asta hai la Achim, ca nici la el nu mai-i lampa aprinsa", se aude un alt indemn soptit. Da, trebuie liniste, daca vrei sa furi portita sau sa dai drumul vitelor din grajd. Åži in liniste lucreaza flacaii, asa ca in cateva minute, poarta lui Aron e luata din tatani si doi feciori pleaca imediat cu ea spre alta ulita.

Ceilalti flacai se muta in liniste la casa lui Achim si imediat unul sare palanul, merge iute in grajd si juninca si vitelul sunt dezlegati, ajung in batatura si imediat in ulita si pe loc ii mana feciorii catre in jos spre inima satului. "Hai, ii legam jos in sat", rad feciorii si se indeparteaza spre alta ulita si alta casa si acolo mai fura o poarta sau scot carul din sura si ce-or mai face. Dis-de-dimineata de cum se vor trezi babu Aron si babu Achim, vor si pleca sa-si caute si juninca, si vitelul, si portita. Asa au facut si anul trecut cand iarasi i-au lasat flacaii fara animale si fara portita. La fel vor face si anul viitor.

"Iadera" pentru ursit

in Copsa Mare n-au fetele somn. Acasa la Ileana s-au strans vreo noua, ca toate-s de-un leat si toate vor sa-si afle ursitul. Au incins focul in soba si pe plita au pus deja frunzele de iedera. "Ia uite ce mai sare iadera ta, Ilenuto. E limpede: cu Ghita te mariti", chicotesc fetele. Fiecare, rand pe rand, pune frunza de iedera pe plita, spune numele dragutului in minte si daca sare tare iedera, e limpede ca asta va fi alesul.

Ras si veselie e si in casa lelei Ana din Curciu ca doar aici s-au strans sapte fete la vrajit. Sunt toate in jurul mesei pe care stau insirate noua blide de pamant, bucati de lemn, de paine, de lemn, de carbune, castravete si alte cele. "Hai, puneti-le voi sub blide ca io nu ma uit", spune Maria. Zis si facut asa ca paine, castravete, carbune etc. dispar sub castronasele din pamant . Åži fetele amesteca castronasele si gata: acum pot sa aleaga suratele. Anuta e prima care intoarce castronul: e paine sub el. "Asa, Anuto, iti iei barbat bogat si bun ca pita calda", rad fetele. Åži al Mariei va fi bogat ca doar ea a gasit bani sub blid. Lenuta-i suparata ca doar a gasit castravetele - semn ca b[rbatu-i va fi acru si zbarcit, iar Letitia este si ea mohorata ca doar sub blidul ei a fost paharelul de tuica si cui i-ar placea un barbat prieten bun cu bautura?!

Dar poate nu va fi tocmai asa, isi zic Lenuta si Letitia: "Lasa sa iesim la pari. Sa vedem ei ce spun", murmura cele doua fete. Zis si facut, asa ca, de cum se apropie miezul noptii, ies fetele in gradinuta cu naframe. La 12 fix, cand incep clopotele sa sune, Letitia e prima legata de ochi de surate si incet-incet pipaind cu mainile palanul, fata merge pana la al noualea par... Ä‚sta-i numarul ce si l-a ales, iar acum va vedea cum ii va fi ursitul. Åži cand se dezleaga la ochi, parca-parca ii mai vine inima la loc, doar a dat de un par drept si inalt ca bradul "Macar ai barbat frumos", chicotesc fetele. Acum e randul Lenutei: numara unsprezece pari si gata. Va avea si ea noroc de un barbat frumos.