Sibiul duce lipsa de forta de munca

Sibiul devine incet dar sigur "o insula de prosperitate" in inima tarii. Specialistii avertizeaza, insa, ca daca nu se iau masuri urgente, economia in crestere din orasul de pe Cibin va cunoaste si reversul medaliei. Lipsa de forta de munca devine pe zi ce trece o problema din ce in ce mai serioasa. Mana de lucru pleaca din Sibiu pentru ca nu sunt locuinte, iar viata este mult prea scumpa. In aceste conditii, marii investitori ar putea sa renunte sa isi mai deschida puncte de lucru in orasul lui Hermann.

Din cele 17.000 de firme inregistrate in Sibiu, 2.388 au capital total sau partial strain, asta in conditiile in care rata somajului este in medie de 3 la suta, adica adica sub valoarea nationala. Toate aceste statistici claseaza Sibiul pe trendul ascendent al dezvoltarii economice. Exista insa pericolul ca economia burgului de pe Cibin sa guste si amarul reversului medaliei. Deficitul de forta de munca, in conditiile dezvoltarii mediului de afaceri, este o problema importanta identificata de oamenii de afaceri si reprezentantii autoritatilor in cadrul conferintei "Prioritati locale: dezvoltare economica si rezolvarea problemelor sociale", organizata, recent, la Sibiu, de Camera de Comert si Industrie a Romaniei, CCIA Sibiu si Fundatia pentru Democratie, Cultura si Libertate. "Dezvoltarea durabila nu este o optiune posibila, ci este singura. Este important sa nu cadem in pacat ignorand acest concept care este utilizat la nivel mondial", a atras atentia, in acest context, Calin Georgescu, directorul Centrului National pentru Dezvoltare Durabila (PNUD). De asememnea, vicepresedintele Camerei de Comert Industrie si Agricultura a Romaniei, Dragos Seuleanu a subliniat ca tara noastra nu va putea realiza nici un proiect major de modernizare a infrastructurii fara capital strain. Vorbitorii au remarcat ca Sibiul sta bine la ambele capitole. Orasul nostru se numara intre cele care beneficiaza de un program de dezvoltare durabila, iar autoritatile au depus eforturi pentru crearea de facilitati pentru investitori straini. Ceea ce insa nu s-a luat in calcul foarte serios este asigurarea de facilitati locative pentru mana de lucru sibiana, care in aceste conditii va emigra spre alte zone.

"Seceta" de locuinte alunga mana de lucru

Sibiul se numara intre primele 10 orase cele mai scumpe din tara. Cu o piata imobiliara piperata care se poate intrece cu Bucurestiul, Sibiul se confrunta cu o lipsa acuta de locuinte. Peste 15.000 de sibieni au depus cereri pentru locuinte, dintre acestea aproape 5.000 fiind urgente. Municipalitatea a ajuns la fundul sacului cu locuintele. In acest moment nu mai exista spatii locative pentru cei cu situatii deosebite. Edilul sef sustinea ca in cadrul comisiei sociale au fost inregistrate multe cereri privind acordarea de locuinte, iar majoritatea solicitarilor vin de la persoane ale caror imobile au fost restituite in natura fostilor proprietari. Anul trecut, municipalitatea a realizat un imprumut de 3,3 milioane de euro, bani din care se vor ridica, anul acesta, 150 de locuinte cu o camera sau doua.
În fondul locativ al municipiului Sibiu se afla în prezent 1.689 de locuinte. Dintre acestea, un numar de 414 au fost construite, in ultimii sase ani, prin programului guvernamental ANL. În prezent, sunt închiriate ca spatiu locativ 1.675 de case, tot atatea familii beneficiind de o astfel de locuinta. Restul, 14 la numar, sunt deocamdata neocupate fiindca pentru acestea au fost depuse cereri de retrocedare din partea proprietarilor. Cea mai mica chirie este achitata, in prezent, pentru o locuinta situata în cartierul Tiglari, aceasta fiind în suma de 3,22 RON. Cea mai mare chirie este achitata pentru o locuinta situata în strada General Magheru si este în valoare de 93,85 RON, iar cea mai mare chirie care se plateste pentru o locuinta construita prin programul ANL este în cartierul Resita, în valoare de 113,15 RON.


Investitorii "goniti" de lipsa de mana de lucru?

Directorul Oficiului Registrul Comertului Sibiu, Alexandru Tomasevschi atrage atentia asupra faptului ca desi Sibiul nu sta rau nici la numarul total de firme raportat la mia de locuitori, o problema foarte mare este cea a fortei de munca. "Am ajuns in situatia sa importam forta de munca din zone sarace", explica Tomasevschi. Astfel, in conditiile unui trend ascendent in ceea ce priveste infuzia de capital strain, lipsa de mana de munca ar putea, pe viitor, sa indeparteze investitorii de orasul nostru. "In primele zece luni ale lui 2005 s-au infiintat, in judetul Sibiu, aproape 300 de firme numai cu capital strain. Majoritatea se ocupa de comert, operatiuni import-export. Anul acesta, insa, a crescut numarul firmelor prestatoare de servicii sau de productie. Sunt state din UE care au investit masiv", spune Tomasevschi care precizeaza, insa, ca deficitul de forta de munca l-a determinat pe un mare investitor strain sa isi mute punctul de lucru in alt oras "Dupa ce a investit zeci de milioane de euro pentru a-si deschide sediul central la Sibiu, compania straina a decis sa deschida punctul de lucru la Arad", adauga directorul ORC Sibiu

"Import" de forta de munca

O solutie ar fi "importul" de forta de munca din zonele cu o rata a somajului mai mare. Astfel, mana de lucru ar putea veni din Medias, unde sunt cei mai multi someri din judet. Numarul acestora trece de 1820, adica cu aproape 300 de persoane mai mult decât cel înregistrat în Sibiu. Rata somajului din municipiul capitala de judet (1,5 la suta) este însa de trei ori mai mica decât cea din Medias (5,2 la suta). Rata mare de somaj se înregistreaza si în Miercurea Sibiului, unde cei peste 200 de someri, raportati la forta de munca activa, dau o rata a somajului îngrijoratoare de 8,7 la suta. Avrigul este si el în topul ratelor de somaj ridicate, în judetul Sibiu. Cu aproape 500 de persoane fara locuri de munca, în Avrig rata somajului trece de 4,4 la suta. Prezent la conferinta amintita un om de afaceri a pus punctul pe i. " Este grav ca nu suntem in stare sa aducem forta de munca din Medias, adica de la 55 km", spunea acesta. Motivul? Lantul slabiciunilor revine la problema locativa.

Solutia? Parteneriat autoritati - mediul de afaceri

Investitorii straini nu bat degeaba la usa Primariei Sibiu, acest lucru este cert si a fost constatat de cei prezenti la conferinta de la Sibiu. Municipalitatea a transformat, în numai sapte luni, un câmp de la marginea orasului într-o zona industriala ce gazduieste nume mari ale industriei europene. Valoarea totala a investitiilor straine din urmatorii ani este de peste 50 de milioane de euro, iar numarul locurilor de munca nou infiintate, anul trecut si in acest an, trece de 3.000. Zona Industriala Vest a devenit un magnet pentru firme care cautau sa cumpere terenuri pentru construirea unor fabrici. Nume ca Renault si Continental au atras atentia si altor investitori asupra locatiei de la Sibiu, deschizând calea pentru firmele RUD Rieger, Gühring, TAS, Bramac. Vicepresedintele CCIA Romania a aratat ca o solutie similara s-ar putea aplica si in cazul persoanelor fizice. In conditiile in care doar achizitia terenului poate constitui o investitie considerabila, singura varianta viabila este ca autoritatile sa acorde facilitati asemanatoare si tinerilor care doresc sa isi construiasca locuinte. Mai mult, directorul CCIA Sibiu a facut un calcul convingator care ar trebui sa sensibilizeze autoritatile. "Daca s-ar construi 500 de apartamente pe an, in 30 de ani am ajunge sa raspundem cererilor locative din ziua de astazi, iar acest lucru ar trebui sa ne dea de gandit", a incheiat Eugen Iordanescu.

Iulia NAGY