Sibiul, oras turistic de nota 8,5

Sibiul este, probabil, singurul oras din tara care are un studiu asupra fenomenului turistic din ultimii zece ani. Coordonat de o echipa de specialisti, impresionantul raport scoate la iveala faptul ca fiecare turist a cheltuit, in medie, aproape 450 de euro in Sibiul lui 2010, fata de 2001, ca aproape 75% din turistii veniti la Sibiu au studii superioare sau ca turistii sau simtit cel mai bine la Sibiu in 2008 si 2009.

Studiul a fost coordonat de profesorul Ilie Rotariu, din cadrul Universitatii `Lucian Blaga` din Sibiu, principiile de baza ale cercetarii fiind implementate de britanicul Greg Richards, din partea Asociatiei ATLAS (European Association for Leisure and Tourism Studies). Cei doi au fost ajutati de o echipa de masteranzi din cadrul Universitatii sibiene. De remarcat faptul ca Greg Richards a condus proiecte de cercetare si marketing in domeniul turismului pentru orase precum Barcelona, Londra sau Luxembourg.

Pe parcursul celor zece ani de cercetare, au fost interdievati aproape 5000 de turisti si locuitori ai orasului, in cadrul studiului denumit `Zece ani de dezvoltare culturala la Sibiu: Capitala culturala europeana si dupa ea`.

Turisti intelectuali

In 2004, doar 40% dintre turistii veniti la Sibiu erau barbati, situatie complet opusa fata de 2008, cand doar 40% dintre turisti erau femei. Cu exceptia acestui an 2008, insa, dupa anul Capitalei culturale numarul turistilor barbati, respectiv femei a tins sa se egalizeze.

Una din cele mai interesante statistici face referire la gradul de educatie al turistilor care vin in Sibiu. In 2001, doar 43% dintre musafirii orasului aveau studii superioare. Situatia s-a schimbat radical, in 2007, de exemplu, numarul turistilor care aveau o facultate terminata fiind de 16 procente, iar al celor cu masterat sau doctorat fiind de 68 de procente. In 2010, procentul turistilor cu studii superioare veniti la Sibiu a fost de aproape 85% (din care 20,3% aveau studii postuniversitare).

Cat priveste veniturile turistilor (media lunara pe familie) trebuie spus ca in 2009 au venit cei instariti vizitatori. In acel an, peste 20% au declarat ca au venituri cuprinse intre 5.000 si 10.000 de euro, mai bine de zece procente au declarat venituri lunare de pana la 20.000 de euro, cateva procente declarand chiar castiguri lunare de peste 60.000 de euro.

Anul capitalei culturale actioneaza ca un magnet

Daca in 2008, numarul turistilor veniti la Sibiu au vizitat orasul si in anul capitalei culturale, procentul acestora a crescut semnificativ in urmatorii doi ani, cand aproape trei sferturi dintre musafirii orasului au declarat ca au mai vizitat Sibiu si in 2007.

Doar trei la suta dintre vizitatori vin la Sibiu pentru cumparaturi, 11% au declarat anul trecut ca au venit pentru afaceri (fata de 23% in 2008), 13% pentru un anumit eveniment. Cei mai multi turisti ai Sibiului in 2010 (28%) vin, de fapt, sa isi viziteze prietenii si familia. Sibiu a reprezentat destinatie culturala pentru 16% dintre turisti, in timp de 18% au declarat ca sunt adepti ai turismului cultural.

Prietenii si familia ofera cea mai buna cazare

Chiar daca numarul turistilor veniti la Sibiu a crescut substantial din 2001 si pana in 2010, procentul celor care au stat la hotel este relativ constant, situandu-se intre 21% (2009) si 28% (2005). Interesant este, remarca autorii studiului, faptul ca din 2007 a crescut numarul celor care isi petrec noptile la prieteni sau rude – daca in 2008 procentul acestora era de doar 15%, in 2010 a ajuns la 34 de procente.

Orasul e peste serviciile oferite de oamenii lui

In cadrul studiului efectuat asupra Sibiului, turistilor li s-a cerut sa dea o nota pentru Sibiu ca destinatie turistica, dar separat si pentru serviciile oferite aici. Astfel, daca in 2001 media notelor date pentru sederea la Sibiu era de putin peste 7,5, in 2008 aceasta medie a trecut de nota noua. Din 2007, nota a scazut putin, pana la 8,8 in cursul anului trecut. Note mult mai mari au acordat turistii Sibiului – destinatie turistica. De la aproape 9, in 2007, notele au sarit la 9,2 in 2008, dar au coborat la 8,8 in 2010.

Cei mai putin multumiti sunt turistii care in viata lor de zi cu zi detin functii de conducere (directori, manageri). Acestia au acordat, anul trecut, o nota de 8,3 pentru calitatea serviciilor si de 8,4 pentru Sibiul ca destinatie turistica.

Sumele cheltuite in vacanta de la Sibiu de catre turisti au urcat de la o medie de nici 200 de euro in 2001, la aproape 450 de euro in 2010. Cheltuielile medii zilnice, insa, au scazut de cand a aparut criza economica. Astfel, daca in 2007 media cheltuielilor zilnice era de aproximativ 90 de euro, in 2009 a urcat la 130 de euro, pentru ca in 2010 sa scada la aproximativ 110 euro.

Din aceste sume, o treime a fost alocata regulat cazarii. 20% din banii cheltuiti de un turist in 2010 au mers pe cumparaturi, proportie egala cu cea alocata mancarurilor si bauturii. 22 de procente au fost alocate, anul trecut, cheltuielilor de deplasare.

Foarte important pentru industria hoteliera este comportamentul turistilor. In ciuda dezvoltarii metodele de comunicare, diligentele pentru cazare sunt efectuate in proportie de peste 70% dupa venirea in Sibiu. Doar 25% utilizeaza internetul pentru rezervarea locurilor de cazare.

Muzeul Astra a castigat cei mai multi vizitatori

Daca in 2007, doar unul din cinci turisti au vizitat si Muzeul din Dumbrava, in 2010 procentajul acestora a ajuns la 54%. A doua crestere semnificativa a avut-o Muzeul Brukenthal: daca 27% dintre turistii veniti in 2007 au decis sa viziteze si acest muzeu in vizita lor la Sibiu, procentul a crescut la 57%. Singurele destinatie monitorizata care inregistreaza o scadere a vizibilitatii este Biserica Evanghelica, vizitata de 60% dintre turisti in 2008 si de doar 39% dintre acestia in 2010.

Statistici ineficiente

Studiul prezentat in ultima zi a saptamanii trecute scoate la iveala datele relativ irelevante pe care le furnizeaza Directia judeteana de statistica in ceea ce priveste situatia din turismul sibian. Spre exemplu, statisticile oficiale arat ca in intreg judetul Sibiu, in 2010, au existat 167 de unitati de cazare. Estimarea realizatorilor studiului amintit numara, insa, aproape 500 de astfel de unitati