Simona Bobanga între dinti si poezie

Medicul stomatolog Simona Bobanga Racovitã este autoarea a cinci volume de versuri • Absolventã a Facultãtii de Ecologie si Protectia Mediului, sectia Biologie si de Medicinã, sectia Stomatologie, Simona este, în prezent, studentã în anul IV la Facultatea de Jurnalisticã si îsi face doctoratul în Erlangen, Germania, la Clinica de Neurochirurgie, cu teza "Nevralgia de trigemen"

Acultându-i biografia, rãmâi fascinat. Contrariile se împletesc armonios. Respirã poezie, scrie versuri si pune plombe. Adorã natura, a dormit în pesteri, îsi face doctoratul si e studentã la Jurnalisticã. A publicat cinci volume de versuri si îsi doreste o cabanã pe Valea Moasei. Iatã, pe scurt, povestea de 32 de ani a Simonei Bobanga Racovitã.

"Sfârsitul erei glaciare. Ende der Eiszeit " , acesta este titlul celui mai recent volum bilingv de versuri semnat de Simona Bobanga Racovitã si lansat, sãptãmâna aceasta, la sediul Alianz tiriac. Autoarea, o "navetistã" între România si Germania, a venit special la Sibiu pentru acest eveniment.
Volumul a fost prezentat publicului de criticul literar Mircea Tomus, care a remarcat cã "Simona bate la poarta poeziei cu o sensibilitate dublatã de receptivitatea la conturul fantasmatic al unor vagi abstractiuni. Versurile sale ne vestesc un sfârsit de erã glaciarã tradus în oglindirea ochilor de îndrãgostiti. Poezia sa curge fluid, ca un dicteu automat al propriei simtiri, împletind puseuri de sinceritate abruptã în textura curgãtoare a imaginilor felurite, în care mai mult sau mai putin vagi reminiscente de lecturã alterneazã cu probe de creativitate proprie."
Poeziile din acest volum sunt scrise în ultimii trei ani, iar firul rosu ce le strãbate este iubirea, cu toate abisurile si culmile sale. "Eram proaspãt îndrãgostitã. Pentru mine se sfârsea «era glaciarã», cea a lipsei interactiunii sentimentelor, si începea un alt timp. Scriu în special noaptea, când nu e nimeni în jurul meu si îmi place sã licãre o lumânare aromatã în preajmã" , mãrturiseste poeta.

Poezia ca mod de viatã
Simona a iubit dintotdeauna limba si literatura românã. Scria cu plãcere compuneri si era prezentã la concursurile de creatie. Asa se face cã, în clasa a V-a, la un concurs literar pe sate, gãzduit la Avrig, lucrarea ei a atras atentia profesoarei de românã care i-a spus cã frazele sale au muzicalitate si a îndemnat-o sã scrie versuri pornind de la titlul "tara mea, tarã de dor" . Asezatã în ultima bancã, versurile au tâsnit imediat si s-au conturat nu mai putin de 10 strofe, pe care a trebuit sã le recite pe scenã, nu fãrã emotii. Acesta a fost practic debutul sãu liric. Vestea talentului sãu s-a rãspândit imediat si poeziile sale erau expuse la panoul scolii cu diferite ocazii: 8 Maritie, 1 Iunie, Ziua de nastere a tovarãsilor Elena si Nicolae Ceausescu.
În perioada studiilor la Liceul Sanitar, Simona avea un caiet gros în care îsi transcria poeziile. Acesta a ajuns pe mâna profesorului de românã, Nicolae Mãrgineanu, care mai intervenea, pe alocuri, cu sugestii. Convins de talentul sãu, profesorul a sfãtuit-o sã renunte la medicinã si sã urmeze Facultea de Litere.
Dornicã sã se întâlneascã cu alti tineri condeieri, Simona a frecventat, în perioada 1987-1991, Cenaclul literar "Radu Stanca" , înfiintat si condus de poetul George Viorel Precup.
Chiar cu câteva zile înainte de Revolutia din 1989 ea a participat la Festivalul de Poezie de la Timisoara, unde a obtinut Premiul Tinerete la Concursul "Nichita Stãnescu" . Versurile sale au fost gãzduite de diferite reviste precum "Cutezãtorii" si "Tribuna" de la Cluj iar Simona a sustinut recitaluri de poezie pe scenele mai mulor orase din tarã.

"Vreau sã vindec omenirea"
De când se stie, Simona a vrut sã se facã doctoritã. Ea le spunea consãtenilor cã vrea sã vindece omenirea si sã fie doctoritã la Racovita. Când era micã îsi aminteste cã fãcea disectii pe râme si le presãra penicilinã ca sã vadã ce reactii au. Chiar dacã atunci când a vãzut sânge, cu ocazia recoltãrii pentru stabilirea grupei sanguine, a lesinat, ea nu s-a dat bãtutã si a tinut-o înainte cu medicina. Iar întrucât la terminarea Liceului Sanitar nu era la Sibiu sectia Stomatologie, s-a decis sã dea admitere la Facultatea de Ecologie si Protectia Mediului, specializarea Biologie, pe care absolvit-o în 1997. Dupã doar un an de Biologie, Simona a dat admitere la Stomatologie în Sibiu, luându-si licenta în 1991. A pendulat între deplasãrile în naturã si laboratoare. Mai mult decât atât, chiar dacã era bursierã la Bioologie, ea a vrut sã se descurce pe cont propriu si s-a angajat cu program redus la sectia Oncologie, unde lucra doar noaptea. Moartea primului pacient a marcat-o mult iar intensitatea suferintei celor dependenti de morfinã si citostatice fãcea parte din existenta sa nocturnã. La Oncologie si-a dat seama ce mult înseamnã sprijinul moral pentru un pacient si ce efecte pozitive au un cuvânt bun si un zâmbet.

Hai hui pe coclauri si prin pesteri
Amintirile din perioada studentiei sunt foarte vii pentru Simona. Pentru cã iubeste natura, si-a petrecut aproape toate sãrbãtorile la munte. Numai la cabana Negoiu a fãcut patru revelioane, împreunã cu colegii de la Biologie. Tot cu ei a colindat tara în lung si-n lat, având acces în rezervatiile naturale si în pesterile care nu erau deschise vizitatorilor. A dormit în cort de nenumãrate ori, iar în Pestera Rãtei
s-a trezit dimineata cu doi lilieci deasupra capului. Prezenta ei la Rãtei a fãcut istorie la Ecologie. Ea a fost anuntatã de colegii de la Bio de expeditia prin pesterile din Bucegi doar seara, plecarea fiind programatã dimineata la ora 6. Cum nu avea timp pentru procurarea unor cizme de cauciuc, a apelat la ce avea la îndemânã: niste cizme cu toc! "În mijlocul naturii aveam inspiratie si mi-au prins tare bine drumetiile la munte. Nu poti scrie versuri când îti bâzâie albinuta în urechi sau când auzi zgomotul frezei. Ai nevoie de liniste si de o stare de interiorizare" , spune Simona.
Cu toate cã a pãsit în locuri din Europa doar visate de altii, nici unul nu se comparã cu Valea Moasei unde a copilãrit si unde i-ar plãcea sã aibã o cabanã.
Pentru a-i împlini acest vis, tatãl sãu, care e viceprimar în Racovita, va face tot posibilul sã îmbunãtãteascã drumul de acces spre Valea Moasei.

Dupã doctorat, un cabinet privat european
În momentul publicãrii acestui material, Simona se aflã într-un autocar spre Nurenberg, unde îsi profeseazã meseria, atât cât îi permite timpul. Motivul prezentei sale în Germania este realizarea unui doctorat la Clinica Universitarã de Neurochirurgie din Erlangen, cu teza "Nevralgia de trigemen" , o afectiune cu bãtãi de cap, a cãrei tratare presupune interventia deschisã pe creier.
Dupã obtinerea titlului de doctor, Simona Bobanga Racovitã doreste sã îsi deschidã un cabinet privat la standarde europene. Pentru cã a urmat cursuri de specialitate în Germania, ea este la curent cu ultimele tehnici în domeniul stomatologic si cu ultimele materiale apãrute pe piatã, dar mai ales cu o disciplinã a muncii nemteascã. Pacientul e tratat regeste, dar neseriozitatea lui se sanctioneazã pe mãsurã. Dacã, de exemplu, un pacient nu îsi onoreazã programarea si nu anuntã în termen de 24 de ore faptul cã nu poate veni la cabinet, primeste acasã o notã de platã de 89 de euro.
Pânã la realizarea si acestui vis, al cabinetului propriu, Simona va purta dupã ea trena poeziei, nãscând un nou volum de versuri.

Ioana CÃPÃtÎNÃ

Lansãri cu personalitãti
Simona Bobanga si-a ales ca pseudonim literar "Racovitã" , dupã denumirea satului sãu natal. Ea a publicat pânã acum volumele "Strãzile vãzduhului" în 1998, lansat de poetul Mircea Ivãnescu la fosta Librãrie Eminescu, "Delta privirii" în 1999, lansat de sotii Mircea si Rodica Braga, tot la "Eminescu" , "De 13 ori dragoste" în 2000, un volum inedit, în sensul cã fiecare poezie este scrisã pe câte o carte postalã cu Sibiu, si a fost prezentat la Expo2000 Hanovra de însusi primarul Klaus Johannis iar ulterior, la Biblioteca ASTRA, filiala Bâlea, "Acest loc" în 2001, la Biblioteca Astra, sediul central, si "Sfârsitul erei glaciare" în 2004, care urmeazã sã fie lansat si la Casa Româneascã din Munchen, de consulul general al României. Deja, o selectie din poeziile sale au fost publicate la Munchen în revista de creatie "Galateea" , care are si editie on line.