Spitalul care incearca sa sfideze criza din sistem

intr-o Romanie in care situatia spitalelor si a sistemului medical este asociata cu o imagine dezastruoasa, plina de sincope si de lipsuri, Spitalul Clinic de Pediatrie din Sibiu pare sa faca nota discordanta.

Nu are nicio datorie, aparaturile din urgenta pentru copii sunt de ultima generatie, iar spitalul este in plin santier ca sa-si extinda unul din corpuri, are cateva saloane pentru mama si copil, saloane dotate cu televizor, frigider si baie proprie si incearca sa extinda spatiile in care mamele sa poata ramane internate cu copiii.

Desi anul trecut, Casa de Asigurari de Sanatate a acoperit doar 73% din tratamente, spitalul a reusit sa-si gestioneze fondurile in asa fel incat sa nu aiba datorii. Ba mai mult, Alexandru Mihut, managerul spitalului, spune ca de acum incolo se gandesc sa reinnoiasca aparatura, sa introduca un sistem de telemedicina in urgenta din Pediatrie si chiar un circuit de televiziune inchis pentru copiii mai mari si parintii internati. Pentru anul acesta, Primaria Sibiu, in subordinea careia este spitalul, i-a alocat 3 milioane de lei, bani cu care va finaliza o parte din investitii, iar in plus are un fond de dezvoltare la care contribuie inclusiv sponsori dornici sa ajute institutia medicala.

Cum este posibil acest lucru? Este alta atentia atunci cand vine vorba despre co­pii? Sau este manage­men­tul? Mihut (foto) spune ca pro­babil si una si alta, iar echipa cu care lucreaza este cea care face eforturi sa invinga lipsurile din sistem.

Dar problemele nu lipsesc cu totul. Chiar daca spitalul functioneaza bine, lipsa per­sonalului medical este cea mai grava dintre probleme. Sunt medici care sa asigure actul medical, insa atunci cand vine vorba despre asis­tente si infirmiere, situatia este grava. Pe langa blocarea posturilor, in clipa in care un loc se scoate la concurs se ocupa cu mare greu, dupa doua-trei incercari. Dupa inci­dentul de la Giulesti, asisten­tele se tem sa mai lucreze in sistem sau prefera mediul privat ori strainatatea unde salariile sunt mari.

Managerul spitalului spune ca reforma in sistem in ceea ce priveste pediatria ar in­sem­na ca normativul de personal sa se schimbe, iar nu­marul de personal medical aprobat pentru copii sa fie di­fe­rentiat de cel aprobat pen­tru adulti. S-ar descurca si mai bine daca posturile ar fi deblocate, iar lui i s-ar lasa li­bertatea sa isi angajeze cati oameni are ne­voie, dar inca­drandu-se intr-un barem de salarii.

Spatii diferite

Spitalul Clinic de Pediatrie asigura urgenta pentru toti copiii din judetul Sibiu, dar si pentru cei din judetele limi­trofe, in conditiile in care de la Fagaras incoace, din sa­tele mai apropiate de Sibiu, copiii vin aici, dar si din Alba, Hunedoara si Valcea, care nu au spitale de copii.

Institutia are in total 185 de paturi, dispuse in 3 clinici, si asigura o arie larga de do­menii, de la pediatrie, cardio­logie, infectioase, chirurgie, ortopedie, oftalmologie, ORL, urgenta, gastroenterologie, explorari functionale, la un la­borator de analize medicale, de radiologie si imagistica medicala.

Sunt medici specialisti pe toate specializarile, dar pen­tru ATI, Urgenta si Oftalmo­logie ar mai fi necesar perso­nal medical. Alexandru Mihut, managerul spitalului, spune ca, spre exemplu, la Oftalmo­logie s-a scos postul la concurs si nu s-a prezentat ni­meni, asta pentru ca este deficit de medici oftalmologi.

Ĺži in ceea ce priveste me­dicii cu specializarea urgente este un deficit, exista unul singur, iar acum doi rezidenti se pregatesc si la incheierea studiilor vor ramane la Sibiu.

"Eu pot sa le asigur o sa­la­rizare modesta, conform unor bareme, pe cand la pri­vat castiga cu totul altfel", explica managerul institutiei medicale.

Institutia functioneaza in trei spatii distincte, cele doua clinici de Pediatrie din strada Pompeiu Onofreiu, Clinica de Chirurgie, Ambulatorul de Specialitate si Compartimen­tul de Urgente de Copii, in Parcul Astra si Sectia de Boli Infectioase de pe Transil­vaniei. Acest lucru este un de­zavantaj, in ceea ce priveste cheltuielile, iar atunci cand vine vorba despre actul medical, singura problema gene­rata de cele trei spatii diferite este ca in cazul unor consul­tatii interdisciplinare trebuie sa se deplaseze fie medicul de chirurgie spre sectia de pediatrie sau spre infectioase fie copilul sa se deplaseze cu masina speciala pusa la dispozitie de spital.

22.000 de copii anual la urgenta

"Avem una din urgentele cele mai bune din tara la ora actuala. Am inaugurat-o a­cum trei - patru ani de zile si a functionat si functioneaza la cote foarte bune, avem peste 22.000 de consultatii intr-un an de zile", spune Mihut.

El da si exemplul unor investitii suplimentare fata de ceea ce cere normativul. Spre exemplu, avand si chirurgia langa urgenta, spitalul sibian a decis sa achizitioneze pe langa aparatura care face a­nalizele de urgenta si un apa­rat de hematologie, pentru ca aceste analize sa nu mai fie trimise la laboratorul central din strada Pompeiu Onofreiu.

Laboratorul spitalului func­tioneaza in cadrul clinicii de pe Onofreiu, iar acolo se adu­na toate analizele de pe sectii, cu o masina specializata care duce toate analizele in con­ditii de securitate.

in plus, spitalul are un contract si cu medicii de familie, care trimit copiii la analize in mod gratuit, pentru ca este singurul spital de stat in contract cu Casa Judeteana de Asigurari, pe ambulator, acre­ditat Renar.

Mihut spune ca tocmai a­ceasta acreditare Renar im­pune in ceea ce priveste labo­ratorul conditii foarte stricte, pe langa personalul medical specializat, este nevoie de dotari speciale, toata munca se face in sistem automat, iar activitatea laboratorului de analize este periodic verifi­cata in laboratoare din afara tarii, in laboratoare din Paris, Londra.

Certificatele de control extern sunt una din conditiile impuse de Casa de Asigurari ca sa incheie contract cu la­bo­­ratorul, de aici si rata de eroa­­re a a­nalizelor foarte mica.

Dotari bune

De ce spitalul are dotarile de care este nevoie? Pentru ca atentia este mai mare atunci cand vorbim de copii?

"Sa spunem ca si pentru ca este vorba despre copii, dar vreau sa va spun ca dotarile nu sunt aduse din cer. Lu­cru­rile astea vin datorita unui ma­nagement si unei echi­pe. Foarte multe aparate au venit din donatii si din spon­sorizari acum 10 ani, acum opt ani. Dar de cinci ani spi­talul si-a creat un fond de dez­voltare propriu, din donatii, din spon­sorizari, din cota de 2%. Am facut economii la tot ce s-a putut, am facut tot ce s-a putut pentru a crea acest fond de dezvoltare pe care il folo­sim in baza solicitarilor me­dicilor, a sectiilor, a priori­ta­ti­lor", explica directorul spitalului.

"in '99 a inceput aceasta nebunie frumoasa. Directorul Mihail Neamtu era directorul general al spitalului, iar primul obiectiv al nostru a fost sa le asiguram pacientilor nostri conditii hoteliere de inalta clasa - interioare curate, lenjerie curata; al doilea a fost sa asiguram specialisti foarte buni, caci fara oameni nu poti sa faci nimic, apoi do­tarea cu aparatura. Aceasta din urma s-a dovedit a fi foarte buna", continua Mihut.

Ĺži asta pentru ca, inainte de a semna contractul cu Casa, aceasta ii acorda un punctaj in functie de aparatura, iar punctajul este cu atat mai bun cu cat aparatura este mai noua.

Chiar acum, in alt birou e­chi­pa de la Casa face evalua­rea.

intre plafoane si omenie

Banii veniti de la Casa de Asigurari de Sanatate pentru analize ajung cam pana la jumatatea lunii, uneori chiar si pana in ultima decada a lunii. Se fac planificari pentru analize, dar sunt situatii in care omenia bate planifica­rea. Sunt parinti de la sate care vin cu copilul bolnav in brate cu autobuzul sau isi invoiesc copilul sa-l aduca la analize si atunci nu poti sa-i spui ca s-au terminat fondu­rile.

Cam pe la jumatatea lunii se termina banii de la Casa pentru analize si atunci sigur ca apar nemultumirile. Sunt si oameni care se ofera sa plateasca, spun " eu platesc, nu­mai nu ma amana peste 10 zile ", am stabilit niste ta­rife, in baza unui normativ", spune Alexandru Mihut.

Pentru ca unele aparaturi se invechesc sau tehnica a­vanseaza de la an la an, do­tarea cu aparatura este un pro­ces care nu se incheie, ci tre­buie in permanenta conti­nuat.

Vin in sprijin si sponsori, do­na­tori, oameni de suflet, sau mul­tumiti de serviciile spitalului.

Fise electronice pentru copii

Spitalul are un sistem infor­matic, creat printr-un proiect european, prin care medicii au acces la datele pacientilor, toate rezultatele analizelor se regasesc in sistem imediat, medicul nu trebuie sa astepte o hartie cu rezultatul, ci il poa­te vizualiza in sistem imediat ce acesta este gata.

"Ĺžtiti ce inseamna asta? E­conomii de peste 20% la me­dicamente in spital, o redu­cere a spitalizarii cu 30%. Nu se mai merge prin tatonari, la­boratorul este un punct foar­te important pentru spe­cialisti", spune Mihut.

Laboratorul mai are nevoie de lucrari la comparti­mentul de bacteriologie, care pentru acreditare trebuie sa fina­lizeze extinderea unor spatii.

"Gratie primariei si dom­nu­lui primar, care ne-a inte­les, am beneficiat anul trecut de 600.000 lei pentru extin­derea spatiilor laboratorului pentru acreditarea bacteriolo­giei", spune Mihut.

Noua garsoniere pentru copii si mame

Tot mai multi parinti, indife­rent ca sunt bogati sau saraci, vor ca atunci cand copilul le este in spital sa stea cu el. Alexandru Mihut spune ca o explicatie pentru aceasta dorinta care creste sunt poate relatarile negative despre sistemul medical, in urma carora oamenii si-au pierdut increderea.

in acest moment, la Pedia­trie sunt noua rezerve pentru mama si copil, care au dotari bune, sunt ca o garsoniera, au un pat pentru mama, pen­tru copil, televizor, frigider, dulap, baie.

"Cerintele erau tot mai mari, presiunea este in conti­nua crestere. Majoritatea pa­rintilor, indiferent de gradul de avutie sau de saracie, soli­cita sa stea cu copilul in spital", spune Mihut.

Sunt si saloane in care stau apartinatorii, in special ma­mele care alapteaza si au nevoie sa fie langa copil.

Lipsa personalului - probleme grave

Daca atunci cand vine vor­ba despre aparatura si dotari lucrurile stau bine, spitalul nu este lipsit de probleme in privinta personalului.

"in conditiile blocarii postu­rilor este criminal sa lucrezi cu o asistenta de noapte pe etaj. Nu avem personal sufi­cient, posturile sunt blocate si noi lucram cu ce avem, iar conditiile de stres din pedia­trie sunt mult mai mari decat intr-o sectie de adulti. Adultul poate merge la baie singur, poate sa-si ia medica­mentul, dar copilul trebuie schimbat, sters la nas, tre­buie schim­bata lenjeria de ca­teva ori pe zi, iar acestea toate trebuie facute de ci­neva", spune Mihut.

Directorul spitalului poves­tes­te ca scoate la concurs si de cateva ori un post pana se ocupa.

"Scoatem cate un post la concurs dar nu mai vine nimeni, pentru ca este munca multa, stres mult, bani putini. Dupa evenimentul Giulesti stiti ca a inceput lumea sa plece? Acest lucru a bagat teama in personalul medical", explica managerul.

El este de parere ca refor­ma ar consta in modificarea normativului de personal, in conditiile in care acum nor­mativul de personal in spita­lele de adulti este le fel cu cel din spitalele de copii.

O alta masura buna ar fi sa fie permisa angajarea perso­nalului cu incadrarea intr-un anumit buget.

"Ar fi singura si suficienta conditie ca eu sa-mi reglez treburile dupa necesitatile si prioritatile institutiei pe care o conduc", concluzioneaza Mihut.

Spitalul asteapta acreditarea

Pentru anul viitor, spitalul se pregateste sa primeasca comisia de acreditare care va verifica daca institutia medi­cala indeplineste sutele de standarde impuse de lege.

Din aceasta cauza, corpul de cladire A din clinica de pe Pompeiu Onofreiu va fi com­plet modernizat.

Cu cele 3 milioane de lei alocate de Primaria Sibiu pentru Spitalul de Pediatrie, acest corp de cladire va fi mansardat, la mansarda vor mai fi construite patru saloa­ne de mama si copil, cabi­nete medicale si alte spatii, iar accesul se va face cu un lift.

Normativele cer ca in salon sa fie disponibili 5, 6 sau 7 metri de fiecare pat pentru copii, conditii care acum nu sunt indeplinite, dar vor fi posibile odata cu crearea noilor spatii in mansarda.