Strazi care poarta numele unor "anonimi"

Sunt multe strazi in Sibiu, cu nume greu de pronuntat sau pur romanesti, care pentru majoritatea sibienilor nu inseamna nimic, pentru ca au uitat lectiile scurte de istorie din liceu. Martin Hochmeister, Ion Codru-Dragusanu, Ilarie Chendi, Octavian Smigelschi, Corneliu Diaconovici, sunt doar cativa dintre cei care, fie au trat in Sibiu, fie au trecut pe aici, doar atat cat sa-si aduca prin munca lor, enorma contributia la cultura acestui oras. Denumirile strazilor sibiene sunt date de Comisia de atribuire de denumiri din cadrul Institutiei Prefectului. Corenliu Bucur face parte din comisia sibiana si spune ca denumirile alese trebuie sa fie cat mai reprezenatative pentru Sibiu. `Am incercat sa introduc un criteriu- valorificarea toponimelor cu varietati distincte. Am considerat ca este important ca fizionomia culturala sa se inspire din istoria si legendele locului. In Sibiu nu au fost prea multe solicitari de denumiri in ultimul timp, in schimb am colaborat foarte bine cu Mediasul si Selimbarul` a mai spus Corneliu Bucur, membrul Comisiei de atribuire de denumiri. Pe strada Martin Hochmeister, o bunica isi plimba nepotul in linistea dupa-amiezii. Stie cine a fost Hochmeister, cu atat mai mult cu cat `am lucrat in invatamant, profesoara de istorie`. `Hochmeister a fost primar al Sibiului, el este cel care a pavat strazile din Sibiu si stiu ca a mai facut multe lucruri bune pentru oras. La inceput strada se numea doar Hochmeister, apoi au adaugat si prenumele` isi aminteste doamna M. S, care locuieste pe aceasta strada de cand era copil. La o alta poarta trei tineri dau nedumeriti din umeri. `Probabil ca a fost cineva important, dar nu stiu cine` spune rusinat unul dintre ei. Fostul primar a facut si alte lucruri in afara de pavaje. El a fost cel care a deschis o tipografie la Sibiu, in care s-a printat prima publicatie din Transilvania, denumita `Siebenbürgische Vierteljahresschriften`, dar si primul saptamanal de Teatru "Theatral Wochenblatt" in 1778. Despre Ion Codru-Dragusanu, dupa care a fost denumita o alta strada, sibienii nu stiu aproape nimic. Nici ca a fost bunicul deputatului Ion Ratiu, nici ca a fost un scriitor roman care a participat la Revolutia de la 1848 sau ca mormantul sau se afla in cimitirul de langa `Biserica din Groapa`. O doamna care locuiste pe aceasta strada spune increzatoare `Dragusanu cred ca a fost compozitor, sunt aproape sigura, ca aici pe aceasta strada este casa lui, a locuit in ea nepoata sa, pana acum vreo 15 ani cand a murit`. Si plimbarea prin istorie continua cu strada Ilarie Chendi, unde surprinzator dintre cei cinci sibieni pe care ii intalnesc, patru imi povestesc despre criticul literar, unii chiar cu detalii. `Sigur ca stim, doar locuim aici de 30 de ani. A fost critic literar si scriitor, personalitate marcanta pentru perioada aceea si este din zona noastra, a locuit la Medias si in Sibiu` spune Doina S., o doamna de 65 de ani. Chiar daca nu stiu toti ca a colaborat la redactarea `Enciclopediei romane` a lui Corneliu Diaconovici sau ca a fost unul dintre principalii promotori ai curentului samanatorist, cel putin stiu cu siguranta ca nu a fost pictor. De Octavian Smigelschi isi mai aduc aminte cativa pictori si poate cativa preoti. Smigelschi a fost un pictor si grafician roman, care fiind atras de pictura murala, in anul 1904 a intreprins o calatorie de studii la monumentele de arta veche din Tara Romaneasca, Moldova si Bucovina, de la care s-a inspirat in executarea picturilor din numeroase biserici transilvanene, printre care si Catedrala Mitropolitana din Sibiu. Lucrari ale pictorului se mai gasesc si astazi, in diferite biserici din comunele transilvanene Racovita, Sancel, Ilva Mare, Magura, Romos, Rodna Noua si, Mihalt, iar la Muzeul Astra sunt pastrate si in prezent numeroase schite ale graficianului. Nici numele lui Corneliu Diaconovici nu starneste vreun ecou in mintea sibienilor, chiar daca publicistul roman a fost directorul al revistei `Transilvania` din Sibiu, revista oficiala a asociatiei Astra, si i s-a incredintat redactarea si coordonarea `Enciclopediei Romane`, prima enciclopedie romaneasca, aparuta in 3 volume si publicata la Sibiu in 1898. Indiferenta sau trecerea anilor ne face tot mai nesiguri de ceea ce stim si atunci continuam sa ne plimbam, ignoranti si anonimi, pe strazi care poarta numele unor mari personalitati sibiene.