Tepe made in Bucuresti

Din 2007 si pana in acest an, a devenit o cutuma ca discursul de inceput de an sa spuna ceva de genul - "judetul Sibiu contribuie cu multi bani la bugetul de stat si primeste, inapoi, foarte putin". Iar cum din vorbele politicienilor nu prea poti vedea realitatea, Turnul Sfatului va invita sa urmariti o statistica detaliata a sumelor care pleaca din Sibiu, in urma muncii depuse de sibieni, si a celor care se intorc din marea oala a bugetului de stat.In anul Capitalei culturale europene, judetul Sibiu a strans pentru bugetul de stat suma de peste 691 de milioane de lei. Din acesti bani trimisi catre Bucuresti, inapoi s-au intors cinci procente pentru finantarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judetului. Pentru reabilitarea si constructia de drumuri judetene si comunale, Guvernul liberal a decis sa dea inapoi 1,5 procente, adica putin peste zece milioane de lei. In fine, pentru echilibrarea bugetelor localitatilor din judetul Sibiu, inapoi s-au intors 3,4 procente, adica 23,7 milioane de lei. Dupa venirea la putere a democrat liberalilor, in cazul sumelor alocate pentru drumuri situatia s-a inrautatit, dar a cunoscut o usoara crestere in ceea ce priveste sumele alocate pentru echilibrarea bugetelor localitatilor - 4,1 procente, adica 30,9 milioane de lei, in 2009. Clujul sta mai rau. Pana sa vina BocSumele reintoarse sunt, evident, mici, dar daca analizam situatia de la Cluj, lucrurile sunt si mai negre. Insa doar in 2007. Atunci, incasarile la bugetul de stat au fost de mai bine de trei ori mai mari decat la Sibiu, si sunt aproximate la 1,9 miliarde de lei. Sub guvernarea liberala, clujenii au primit pentru cheltuielile descentralizate de la judet doar 2,5 la suta, iar pentru drumuri si mai putin, procentual vorbind, decat la Sibiu - doar 0,7 la suta (14,9 mil). Cat priveste echilibrarea bugetelor locale din judetul apropiat, procentul este tot mai mic decat cel de la Sibiu - adica 1,6 la suta (31,4). Situatia relativ dezastruoasa a Clujului s-a remediat, insa, in cursul anului trecut, cand, cu fostul primar al Cluj-Napocai pe post de premier, sumele alocate au crescut substantial. Astfel, in ciuda scaderilor de incasari de peste zece procente la bugetul de stat al judetului, toate sumele venite de la Bucuresti au crescut. Sumele alocate pentru drumurile din judet au crescut la un punct procentual, iar cele pentru ajutorarea bugetelor au crescut la 2,1 la suta.Clujul este, insa, un judet bogat din Ardeal. Caci daca luam cazul Iasiului, judet tot "bogat" cu incasari la buget aproape duble decat Sibiul, vom descoperi ca sumele ce se reintorc in judet sunt mult mai mari decat in cazurile amintite la loc. Chiar si cu liberalii la putere, judetul rosu a primit din cele 1,09 miliarde "produse" in 2007 un procent de 6,02 la suta pentru cheltuielile judetului. La fel, comparativ cu Sibiul sau Clujul, moldovenii au primit inapoi pentru ajutorarea bugetelor localitatile lor cu mult mai mult - 4,6 la suta ( 50,6 mil.).

Darnicie pentru moldoveni si olteni. Si hunedoreniIar daca ne uitam la judetele mai "sarace" ale Moldovei, bugetul se arata si mai darnic. Astfel, daca locuitorii din Neamt au muncit, in 2007, de 387,3 milioane de lei, inapoi de la Bucuresti au primit 10,5 procente pentru cheltuielile descentralizate ale judetului si peste 14,8 procente pentru ajutorarea bugetelor locale. Evident, procentele se pastreaza si chiar cresc la peste 15,6 la suta, indiferent daca la putere ajung democratii sau social-democratii. La fel de bine stau si locuitorii din Valcea si chiar si cei din Hunedoara, judet recunoscut drept "pepiniera de ministri".De altfel, Valcea a ajuns sa primeasca, de exemplu, pentru echilibrarea bugetelor locale, in 2008, mai bine de dublul sumelor alocate judetului Sibiu, desi sumele varsate la bugetul de stat de valceni sunt cu o treime mai mici decat cele trimise la Capitala de sibieni.

De ce merg mai multi bani in zonele sarace?
Si judetul Suceava este, in permanenta, rasfatatul alocatiilor de la bugetul de stat. Si nu numai pentru ca numarul localitatilor este mai mare decat cel din Sibiu (114 fata de 64), cu si pentru ca, acolo, nevoile sunt mai mari. "In 2004, Consiliul Judetean a contractat un imprumut de 83 de milioane de euro, garantat de Guvern. Singurul de acest fel din tara. Destinatia banilor era alimentarea cu energie termica sau gaz a 60 de localitati si construirea unor centrela cu cogenerare de energie termica si electrica. Creditul luat pe vremea social-democratilor a intampinat piedici din partea democrat-liberalilor. Astfel, nici in ziua de azi nu au fost finalizate lucrarile. Unele centrale, cum este cea de la Humor sau Campulung, pentru ca au fost finalizate, dar nu au fost puse in functiune in timp util s-au deteriorat. Au iesit din garantie si acum sunt asteptati specialisti din Franta care sa spuna ce rulmenti trebuie inlocuiti si asa mai departe", povesteste Dana Humoreanu, jurnalista a Monitorului de Suceava. Potrivit ei, mare parte din alocatiile trimise de la Bucuresti sunt folosite de cele 60 de primarii pentru a-si plati partea din creditul luat in 2004. Si ale carui foloase nici acum nu se vad.Schema de calculPentru ca acest demers sa fie cat mai sugestiv, am analizat exercitiul bugetar al anilor 2007, 2008 si 2009. Mai precis, am extras din bugetul consolidat al judetelor Sibiu, Cluj, Iasi, Valcea, Neamt si Hunedoara valorile incasate de Ministerul Finantelor in fiecare an din impozitul pe profit, TVA, impozit pe venit, pe dividende, pe veniturile microintreprinderilor, taxe vamale, accize si alte impozite si taxe. Cunoscatorii vor recunoaste ca aici este vorba de bugetul de stat al fiecarui judet, care nu include bugetul asigurarilor sociale, cel de sanatate si de somaj si nici incasarile din vama.Apoi, aceste sume muncite de locuitorii din fiecare judet le-am comparat cu alocatiile de la Bucuresti impartite pentru finantarea cheltuielilor descentralizate pe judete, pentru drumuri si judete comunale si pentru echilibrarea bugetelor locale. Adica fix acele capitole unde, an de an, Sibiul este "pagubit" comparativ cu alte judete.Anii 2007, 2008 si 2009 nu au fost alesi intamplator - bugetul pe 2007 poarta amprenta unica a guvernarii liberale, pe cand 2008 si 2009 sunt rezultatul negocierilor si a lobbyului dus pentru judetul Sibiu de politicienii PD-L si PSD.Tepele guvernelor catre sibieniSibienii nu numai ca au contribuit mai mult catre tara decat au primit, dar s-au si trezit cu cateva proiecte lasate in aer de reprezentantii guvernelor care au condus in ultimii ani aceasta tara. Valoarea proiectelor - prea multe sute de milioane de euro. Una din cele mai mari "pacaleli" aduse judetului Sibiu vine in urma unei promisiuni de sustinere a investitiilor de modernizare a Aeroportului din Sibiu. In 2005, in urma unei vizite a premierul din acea vreme, Calin Popescu Tariceanu, Ministerul Finantelor a promis judetului Sibiu un sprijin financiar de 22 de milioane de euro, pentru noul Aeroport International. Din acesti bani, la Sibiu au mai ajuns doar 11 milioane de euro. Cu Vosganian ajuns in fruntea Ministerului, guvernul a uitat sa mai achite si cealalta jumatate, care, intr-un final a fost evitata printr-un gest urat. Guvernul Romaniei nu numai ca nu a mai dat banii, dar a si respins garantarea unui imprumut al administratiei locale pentru banii lipsa sub pretextul ca "aeroportul de la Sibiu este de interes local, nu national". Prin urmare, creditul luat de Consiliul Judetean si Primaria Sibiu a fost negociat pe puteri proprii.Drumurile, o eterna pacalealaSi nu vorbim de interminabila centura ocolitoare a Sibiului, ci, de exemplu, de drumul expres care trebuia sa faca legatura intre Sibiu si Fagaras. Dincolo de milioanele de lei cheltuite pentru proiectare, drumul expres a ajuns la inceputul lui 2008 la stadiul demararii exproprierilor, pentru care au fost alocate 26,2 milioane de euro. Pe langa cele 400 de milioane preconizate ca necesare pentru constructia celor 80 de km de drum expres. Care, in decembrie 2008, a cazut precum un castel de carti - noul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu, a declarat ca acest tip de drumuri nu reprezinta o solutie pentru trafic. Iar proiectul, care tocmai primise si avizul de mediu si mai astepta doar constructorul, a fost parasit.Tot sub domnia lui Berceanu la Transporturi s-a prapadit si proiectul centurii ocolitoare de la Medias. Centura urma sa fie construita "la pachet" cu alte cinci lucrari asemanatoare la Targu Mures, Reghin, Brasov si Bacau. Lucrari urmau sa fie finantate dintr-un imprumut contractat de CNADNR de la Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare, in 2007. In vara acestui an, centura ar fi trebuit terminata. Dar, pentru ca autoritatile romane nu au facut mai nimic pentru centura Mediasului, BIRD a retras creditul. Pentru Medias erau alocati aproximativ 21 de milioane de dolari.Si acelasi Berceanu a anuntat ca cele 3,2 miliarde de euro necesare autostrazii care ar trebui sa lege Sibiul de Pitesti nu se vor regasi nicicand in visteria statului. Prin urmare, sa vina investitorii privati sa ridice o astfel de autostrada.Cateva, pe scurtPromisiunea spitalului de urgenta este prea recenta pentru a o aminti, dupa cum, cel mai sigur, sibienii nu au uitat nici de faptul ca statia CFR din Sibiu nu a mai fost finalizata in totalitate - peroanele si imprejurimile au ramas in bataia sortii. Si tot o promisiune in care nu mai cred nici tancii este cea a reabilitarii termice a blocurilor. In ultimii doi ani, Guvernul nu a alocat niciun leu pentru Sibiu.Cea mai recenta pagubaBanii pentru salariile profesorilor din Municipiul Sibiu sunt insuficienti. Din peste 100 de milioane de lei necesari pentru plata dascalilor, au venit putin peste 70 de milioane de lei. La fel, in cazul banilor necesari pentru asistenta sociala, sumele sunt la jumatate din necesar. Pentru profesori, administratia locala nu poate face nimic. "Conform legislatiei, salariul dascalilor este asigurat exclusiv din bugetul statului. La asistenta sociala si la crese problema se pune altfel, deoarece este vorba de o cofinantare, intre bugetul de stat si cel local. In acest caz noi suntem in lucru cu un plan de masuri in caz de stricta necesitate. Dar ar fi cea mai nefericita situatie, deoarece bani mai multi nu sunt. Si, in cazul in care nu vor veni banii necesari de la bugetul de stat ca trebui sa luam din banii de investitii ai bugetului local", spune Astrid Fodor, viceprimar al Sibiului





Anul Capitalei culturale, anul abundentei

Sibiul a cunoscut si o perioada de glorie in ceea ce priveste accesul la finantarile din bugetul de stat. In vederea anului cultural 2007, pentru programul cultural au fost alocate 21 de milioane de lei, din bugetul Ministerului Culturii. Pentru infrastructura culturala (in special Muzeul Brukenthal si Biblioteca Astra), tot de la bugetul de stat au venit 34,6 milioane de lei. In fine, alte 5,1 milioane de lei au venit pentru reabilitarea fatadelor din Piata Mare si Piata Mica. Cu cele 11 milioane de euro pentru Aeroport, sumele alocate de la bugetul de stat nu depasesc 30 de milioane de euro.