Un eveniment cultural, doua evenimente culturale. Sau niciunul

De ani buni vedem cum la Jina, Gura Raului, Sebesu de Jos, Saliste sau Sadu, mii de locanici si locuitori din zonele limitrofe se strang pentru a lua o gura de traditie si de distractie. Sunt evenimente culturale care fac nu doar inconjurul judetului, ci al tarii, asa ca in ziare sau in jurnale TV, vezi zambind cate un jinar sau gurean, gata sa petreasca pe ritmurile muzicii si dan­surilor populare. Pe cat mult de s-a dus faima unor evenimente precum "Sus pe muntele din Jina", "Hora de la Rusca", "Bujorul de munte", "intal­nirea cetelor de juni", "Sarbatoarea portului popular" (de la Gura Raului), tot pe atat se asterne tacerea atunci cand vorbim de cultura din Miercurea, Cristian, Poiana sau Vurpar.

"Nu avem"

Vara se numara festivalurile si intalnirile fiilor satului in judetul Sibiu si sambata de sambata, duminica de duminica, aproape ca nu ai ragaz, daca vrei sa iei pulsul evenimentelor culturale. Ei, dar nu toate orasele si comunele intra in "valtoarea" eveni­mentelor culturale: in vreo 10-12 unitati administrative, cultura e neglijabila.

"Nu avem evenimente culturale majore", raspund primarii din Poiana, Miercurea Sibiului, Åžura Mare, Vurpar, Cristian si Racovita. Pe aceeasi lista, mai pot fi adaugate Altana, Mihaileni, Rau Sadului sau Åželimbar.

Cel mai des invocat motiv pentru absenta evenimentelor culturale este lipsa banilor. "E criza mare. Acum 3-4 ani aveam Sarbatoarea Primaverii. Daca ne permite buzunarul, vrem sa organizam evenimente culturale", puncteaza Nicolae Avram, primarul din Åžura Mare. Åži la Vurpar, raspunsul se leaga tot de bani: "Am zis sa facem intai drumurile si canalizarea, sa nu consumam bani pe evenimente", spune Mihail Lienerth, primarul comunei Vurpar. Banii pot fi o problema intr-adevar, dar totusi nu discutam doar de comune din zone defavorizate, ci si de unitati administrative puternice, cu populatie de mii de locuitori. La Cristian, de exemplu, evenimentele culturale nu exista si monotonia e "sparta" doar o data la doi ani de sasii care se intorc acasa. Noroc cu altii - e sintagma si la Miercurea Sibiului (oras, nu comuna!): in noiembrie, evenimente din calendarul aniversar al Asociatiunii ASTRA se vor desfasura aici. Dar organizarea unor evenimente culturale anuale este in plan, sustine primarul Ioan Tronca din Miercurea Sibiului, insa deocamdata sunt dificil de organizat, dat fiind faptul ca cladirea Caminului Cultural a fost retrocedata.

Unii da, altii ba

O situatie speciala se inregistreaza la Racovita, acolo unde primarul Florina Peciu Florianu si-a dorit sa initieze sarbatoarea "Fiilor Satului ". "in acest sens, am initiat un proiect de hotarare si l-am supus spre aprobare Consiliului Local. Din pacate, am intampinat rezistenta din partea mai multor consilieri locali si putini au fost dispusi sa munceasca alaturi de mine in proiect; si se stie ca e multa munca. S-a spus ca se poate face altceva cu banii, decat sa fie alocati pentru Fiii Satului, si ca sarbatoarea ar trebui facuta din sponsorizari. Pentru anul acesta e prea tarziu insa. Am gandit evenimentul ca pe un prilej de a fi impreuna cu totii, de a simti ca apartinem unui loc. Sunt multi fii ai comunei plecati in SUA, in Spania, in Italia", spune primarita.

Florina Peciu Florianu adauga faptul ca, din fericire, exista un ansamblu al scolii si ca, prin rotatie, Racovita are posibilitatea sa g[z­duiasca un festival dedicat Å¢arii Oltului.

Banii vorbesc

Ca sunt necesari bani pentru a organiza un eveniment cultural anual, care sa devina traditie intr-o comuna sau intr-un oras, e de la sine inteles. Dar sa nu uitam ca in cazul unor asemenea evenimente nu lipsesc comerciantii de tot soiul, care de multe ori platesc o taxa pentru a-si putea vinde produsele; adica vin bani la bugetul comunal/orasenesc. Åži sa nu uitam ca astfel de evenimente atrag lume: nu doar din comuna cu pricina, ci si din alte comune, iar lume multa inseamna vizi­bilitate. "Bu­jorul de munte" si festivalul sadenilor au crescut vazand cu ochii, atat ca numar de invitati, cat si ca spectatori. Åži daca tot vorbim de bani, sa spunem si ca exista surse de finantare locale (Consiliul Judetean Sibiu aloca anual sume pentru Agenda cultural- sportiva a judetului) sau chiar nationale. Atata doar ca cineva trebuie sa puna o idee pe hartie.

Dincolo de aspectele financiare, de kitsch-urile care contamineaza, din pacate, si astfel de eve­nimente, "Fiii satului" sau festivalurile cu profil tra­ditional sunt cam singurele ocazii prin care specificul si identitatea unui loc pot supravietui. Sa nu mai pomenim si de dreptul oamenilor de a se bucura de un eveniment cultural.