Valea Hartibaciului isi pierde traditia

O cercetare de trei luni a muzeografilor de la "Emil Sigerus" trage un semnal de alarma asupra traditiilor care se pierd pe pitoreasca Vale a Hartibaciului. "Daca unele sate mai pastreaza si conserva arhitectura de odinioara, cum este cazul localitatilor Rosia, Chirpar, Hosman, Altana, Vurpar si Merghindeal, nu acelasi lucru se intampla cu celelalte. In Daia, Nou, Marpod si Nocrich specificul sasesc al satelor incetul cu incetul va disparea", este una din concluziile studiului coordonat de muzeograful Karla Rosca.
Primele efecte ale pierderii traditiei se vad in arhitectura locurilor, sustin muzeografii sibieni. "Acele case cu arhitectura traditionala, unde locuinta, grajdurile, sura si sopronul nu sunt unite sub acelasi acoperis, ci inconjoara, dupa obiceiul francon, curtea prin cladiri distincte, sunt daramate sau sufera modificari majore. Schimbarea tamplariei de lemn cu PVC, vopsirea fatadelor cu culori stridente si zidirea unor geamuri mutileaza aspectul cladirii. La fel se intampla si in cazul ridicarii unor etaje superioare peste vechea casa saseasca", mai arata Karla Rosca.

Deocamdata, singurele edificii care mai rezista in forma traditionala si amintesc de tinutul sasilor sunt bisericile cu turn, imprejmuite de ziduri de aparare, ridicate in secolele XIII-XIV, alaturi de care se afla vechea scoala si curtea parohiala cu gradina de copaci batrani. insa nici acestora nu li se intrevede un viitor fericit. "in unele localitati si acestea se degradeaza intr-un ritm foarte alert, datorita indiferentei localnicilor care marturisesc «noi suntem ortodoxi si nu ne intereseaza biserica sasilor». Nu acelasi lucru s-a intamplat cu bisericile sasilor din zona Bistritei, care au fost preluate de parohiile reformate si ortodoxe, pastrand altarul initial si tot interiorul", mai arata Karla Rosca.

Ea a constatat ca este tot mai dificila si reconstituirea istoriei traditiilor sasesti, din cauza disparitiei alerte a populatiei sasesti din zona. "Pierderea rapida a sursei orale (in acest moment in aceste sate se mai afla cel mult 10 persoane de etnie germana, exceptie facand Altana, unde numarul acestora depaseste 70), face dificila pentru specialisti reconstituirea culturii traditionale a satului sasesc transilvanean", arata raportul muzeografilor de la Emil Sigerus.

Cu toate acestea, in zona mai sunt pastratori fideli ai traditiilor. Cel mai bun exemplu in acest sens este colectia unui tanar din Altana. La numai 24 de ani, Ştefan Vaida a colectionat 600 de piese care reprezinta valori ale multiculturalitatii transilvane. De altfel, reprezentantii Muzeului "Emil Sigerus" au organizat un focus-grup in comuna Altana, in vederea constientizarii tinerilor si a forurilor locale asupra valorilor culturale inestimabile de care zona Vaii Hartibaciului, inca mai dispune.

Satele se pierd prin depopulare
Aceasta ultima cercetare de trei luni face parte dintr-un program inceput de Muzeul de Etnografie Saseasca "Emil Sigerus" inca din 2001, avand drept punct de plecare fenomenul de depopulare a satului sasesc transilvanean. "Acest fenomen are consecinte dramatice asupra pastrarii identitatii etnoculturale a zonei", se arata intr-un rezumat al raportului intocmit de muzeograful Karla Rosca, coordonatoarea proiectului. in acest an, proiectul este finantat de catre Ministerul Culturii si Cultelor, in cadrul Programului " Anul European al Dialogului Intercultural 2008".